vineri, 21 septembrie 2018

Robert Adams - Introspecția și Abandonul (Self-Inquiry and Self-Surrender)

https://leokamarius.blogspot.com/2018/09/robert-adams-introspectia-si-abandonul.html


Începi să practici introspecția, dar viața interferează. Lucruri se întâmplă. Ești prins iar și iar în maya, marea iluzie. Iei lucrurile serios. Crezi că lumea are ceva să îți ofere, deoarece tot felul de lucruri bune încep să ți se întâmple în viață. Și apoi, desigur, ea se întoarce, și apare vreun deces în familie din nou, sau îți pierzi poziția ce ai avut-o douăzeci de ani. Ajungi falit. Așadar începi iar să introspectezi. Și alergi înapoi la maestru. Maestrul îți zice: "Nu reacționa la condiții. Nu acorda atenție la lucrurile din lumea asta. Corpul tău va face treaba pentru care a venit. Nu are nimic de-a face cu tine. Fie că ești falit sau milionar, fie că ești bolnav, sau că ești bine și întreg, fie că locuiești într-o colibă, sau trăiești într-un castel, nu lua lucrurile astea serios. Ci mai degrabă continuă să te întorci spre interior. Mergi mai adânc. Scufundă-te și mai adânc decât te-ai scufundat vreodată înainte. Orice ți s-ar întâmpla în această lume, doar observă. Pentru că adevărul este că substratul întregii existențe este iubirea, armonia. Nu există nimic în univers care vrea să te distrugă sau rănească. Este doar maya."

Și din nou întrebi: "Ce este maya?", și maestrul îți spune povestea pe care am zis-o și eu la început, și de asemeni îl face pe elev să înțeleagă, apa din miraj, aceea este maya, ceva ce pare să fie real, dar prin investigare afli că nu este. Întreaga lume este așa. Întregul univers este așa. Nu mai fi prostit din nou. Nu lua nimic în serios. Întoarce-te spre înăuntru. Nu reacționa. Și vehement te hotărăști să mergi și mai adânc de data asta, și să nu mai fii deviat de maya.
Așa că începi să introspectezi hotărât, categoric, în fiecare moment al zilei. Oricând apare un gând, întrebi: "Cui apare el?" Oricând observi ceva la televizor, sau în lume, ceva ce pare să te deranjeze, sau să te facă fericit, îți amintești să întrebi: "Cui i-a apărut asta? Cine experimentează asta?" Uneori uiți. Dar continui să îți amintești mai des decât uiți. Nu contează cum este situația, bună sau rea, încetezi să mai fii prins în situații, și te întrebi: "Cui apare asta? Îmi apare mie. Eu simt asta. Eu simt această maya. Atunci cine sunt eu? Care este sursa acestui eu care simte această maya? De unde a apărut eul? Cine i-a dat naștere? Cine sunt eu?

Desigur niciodată nu răspunzi la întrebare. Pui întrebarea iar și iar. Și observi că altceva se întâmplă. Încetezi să te mai implici în conversații pline de cuvinte. Înainte obișnuiai să vorbești, să vorbești, să vorbești, despre orice de pe pământ, despre vreme, despre oameni, despre locuri, despre lucruri, despre situații, despre lume. Acum nu mai ai interes în așa ceva. Ceva îți zice că este o irosire de energie. Devii mai succint. Dacă cineva te întreabă ceva, răspunzi cu da sau nu. Nu te mai întinzi la explicații pline de cuvinte. Viața ta devine tot mai simplă și mai simplă. Tu devii tot mai fericit și mai fericit. Se întâmplă de la sine.

Și observi că mereu introspectezi: "Cine sunt eu? Cui apar aceste lucruri?" Începi să sălășluiești în Eu, urmărind Eul până la sursă. Pe măsură ce apar gândurile tu continui să întrebi: "Cui apar ele?" Nu ai niciun țel. Nu ai ambiții. Totuși corpul tău continuă să facă ceea ce a fost menit să facă când a venit aici. Și face treaba mai bine decât ai făcut-o tu vreodată. Ești uimit. Nu mai analizezi lucrurile așa mult. Nu mai încerci să pui lucrurile în perspectiva corectă. Nu te mai agăți de drepturile tale. Ai găsit pacea. Te duci și împărtășești asta maestrului tău. Îi zici cât de departe ai ajuns, și ce se întâmplă cu tine. Și el îți zice: "O, asta nu-i nimic. Trebuie să renunți la toate astea. Gândul că ceva ți se întâmplă ție, că te îmbunătățești sau că progresezi, că viața este mai bună acum pentru tine, că ești mai fericit, că ți-ai simplificat viața. Toate astea trebuie să dispară și ele."

Întrebi cum poți scăpa de ele rapid. Și răspunsul este: "Prin abandon de sine." Nu doar introspectezi, dar de asemeni trebuie să abandonezi totul. Toate gândurile, toate nevoile, toate dorințele, corpul, mintea. Toate astea trebuiesc abandonate.
"Cui să le abandonez, Maestre?"
"Ție însuți, Sinelui tău. Sinelui care este omniprezent, omniscient, omnipotent. Sinelui care este atotpătrunzător. Sinelui care este unimea ultimă, pura conștiință, sat-cit-ananda, ParaBrahman. Abandonează-te acelui Sine, că tu ești în realitate acela."
Și ești uimit de ceea ce ai auzit. Începi să faci doar asta. În timp ce ești la muncă, în timp ce speli vasele, în timp ce te uiți la televizor, îți amintești mereu să te abandonezi. Și într-o zi, guru-ul interior îți trage mintea înăuntru către sursă și te trezești. Devii eliberat. Devii tu însuți. Atunci ești liber.

- Sri Robert Adams
Traducerea: Summairu (2018)


https://www.paypal.me/KamariusMusic



Citește și:
Robert Adams - Iubire și smerenie
Robert Adams - Cele 3 virtuți: compasiune, smerenie, ajutor dezinteresat
Robert Adams - Diferența dintre un căutător, un discipol și un devot (partea 1)
Robert Adams - Amintește-ți motivul pentru care ai venit aici 
Robert Adams - Ce-ai făcut cu viața ta?
Robert Adams - Despre devoțiune
Robert Adams - Smerenia; Nirvikalpa și Sahaja Samadhi



https://leokamarius.blogspot.com/2018/09/robert-adams-introspectia-si-abandonul.html


You begin to practice [self-inquiry], but life interferes. Things happen. You get caught up again and again in maya, the grand illusion. You take things seriously. You think the world has something to offer you, because all sorts of good things begin to happen in your life. And then, of course, it reverses itself, and there is a death in the family again, or you lose your position you've had for twenty years. You go into bankruptcy. So again you begin to inquire. And you run back to the teacher. The teacher tells you, "Do not react to conditions. Do not pay attention to the things of this world. Your body will do the work it came here to do. It has nothing to do with you. Whether you're in bankruptcy or whether you're a millionaire, whether you're sickly, or whether you're well and whole, whether you live in a hut, or you live in a castle, do not take these things seriously. But rather keep turning within. Go deeper. Dive deeper than you've ever dove before. Whatever happens to you in this world, simply observe. For the truth is that the substratum of all existence is love, harmony. There is nothing in the universe that wants to destroy you or hurt you. It is simply maya."

Again you ask, "What is maya?" and the teacher relates the story that I told you in the beginning, also makes the student understand, the water in the mirage, that is maya, something that appears to be real, but upon investigation you find it's not. The whole world is like that. The whole universe is like that. Do not be fooled again. Do not take anything seriously. Turn within. Do not react. And you vehemently make up your mind to go deeper this time, and not get waylaid by maya.
So you begin to inquire resolutely, absolutely, every moment of the day. Whenever a thought comes to you, you ask, "To whom does it come?" Whenever you observe something on television, or in the world, that seems to upset you, or make you happy, you remember to ask, "To whom has this come? Who's experiencing this?" You forget sometimes. But you keep remembering more often than forgetting. No matter what the situation is, good or bad, you stop getting caught up in situations, and you inquire, "To whom does this come? It comes to me. I feel this. I feel this maya. Then who am I? What is the source of the I that feels this maya. Where did that I come from. Who gave it birth? Who am I?"

Of course you never answer that question. You pose the question again and again. And you notice something else happens. You stop getting involved in wordy conversations. Before you used to talk, and talk, and talk, and talk about everything on earth, about the weather, about people, about places, about things, about situations, about the world. Now you no longer have an interest in this. Something tells you it's a waste of energy. You become more succinct. When someone asks you a question, you say yes or no. You no longer go into wordy explanations. Your life becomes simpler and simpler. You become happier and happier. It happens by itself.

And you find that you're always inquiring, "Who am I? To whom does this come?" You begin to abide in the I, tracing the I to the source. As thoughts come you keep asking, "To whom do they come?" You have no goals. You have no ambitions. Yet your body continues to do the work that it came here for. And it does the work better than you ever did it before. You're amazed. You no longer analyze things too much. You no longer try to put things in the right perspective. You no longer stick up for your rights. You have found peace. You go and you share this with your teacher. You tell him how far you've gone, and what's happening to you. And he tells you, "Oh, that's nothing. You have to give all that up. The thought that something is happening to you, that you're improving, that life is better for you, that you're happier, you've simplified your life. All that has got to go also."

You inquire how to get rid of those things fast. And the answer is, "Through self-surrender." Not only should you inquire, but you should also surrender everything. All your thoughts, all your needs, all your desires, your body, your mind. All that, should be surrendered.
"To whom should I surrender, Master?"
"To yourself. The Self that is omnipresent, omniscient, omnipotent. The Self that is all-pervading. The Self that is ultimate oneness, pure awareness, sat-chit-ananda, paraBrahman. Surrender to that Self, for you are truly that."
And you are amazed by what you have heard. You begin to do just that. While you are at work, while you're washing dishes, while you're watching TV, you always remember to surrender. And one day the inner guru pulls your mind inward to the source and you awaken. You become liberated. You become yourself. Then you're free.

- Sri Robert Adams

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu