"Aceste lucruri, atunci când pogoară asupra ta sau intră în tine, se prezintă cu o forță mare, un sentiment viu de inspirație sau iluminare, multă senzație de lumină și bucurie, o impresie de expansiune și putere.
Sadhak (practicantul spiritual) se simte eliberat de limitele normale, proiectat într-o lume minunată și nouă a experienței, umplut și dilatat și înălțat; ceea ce vine se asociază de la sine cu aspirațiile, ambițiile, noțiunile de împlinire spirituală și siddhi (puteri paranormale) yoghine; este reprezentat chiar ca sine, ca realizare și împlinire.
Foarte ușor, acesta se lasă purtat de splendoare și grabă, și crede că el a realizat mai mult decât a făcut cu adevărat, ca ceva definitiv sau cel puțin ceva suprem adevărat.
În această etapă cunoștințele și experiența care sunt necesare de obicei lipsesc, (ceva sau cineva) care să-i spună că acesta este doar un început foarte nesigur și amestecat; el nu își dă seama imediat că el este încă în Ignoranța cosmică nu în Adevărul cosmic, cu atât mai puțin în Adevărul Transcendental, și că orice idei formatoare sau dinamicele idei-adevăruri care s-au coborât în el sunt parțiale doar și încă diminuate în continuare prin apariția lor într-o conștiință mai amestecată.
El poate să nu reușească să înțeleagă, de asemenea, că dacă el se grăbește să aplice ceea ce el crede a fi realizarea sau ce a primit ca și cum ar fi ceva definitiv, el poate fie să cadă în confuzie și eroare, fie va fi închis într-un câmp formator parțial, în care poate exista un element de Adevăr spiritual dar este posibil să fie depășit de acumulările mentale și vitale mai dubioase care deformează totul."
Aceste cuvinte ale înțeleptului indian Sri Aurobindo se referă la ceea ce el a numit "Zona Intermediară", o periculoasă și înșelătoare regiune spirituală și pseudo-spirituală de tranziție între conștiința obișnuită a ființei exterioare și Adevărata Realizare. Deși scrise în 1932 ca și cuvinte de atenționare pentru ucenicii săi, ele sunt mult mai relevante și importante astăzi decât erau atunci.
În zilele noastre mulți așa zis "maeștri" consideră că au atins realizarea ultimă și se grăbesc să îi învețe pe alții. Mulți se grăbesc să fie "maeștri" înainte de a fi depășit ei înșiși anumite stadii.
De altfel majoritatea maeștrilor adevărați sunt descoperiți de către căutătorii spirituali și nu vin ei înșiși să își prezinte oferta spirituală. Mulți maeștri tibetani sau hinduși nici nu au vrut să iși asume rolul de ghizi decât după ce au fost "împinși" să facă asta, de către propriul lor maestru, sau de către Dalai Lama sau alți respectați maeștri.
Mulți așa-zis (auto-proclamați) maeștri din zilele noastre nici nu au o linie spirituală sau un maestru complet realizat care să îi ghideze și să îi poată preveni de la capcana auto-convingerii că au atins Realitatea Ultimă.
Sau își aleg în mod convenabil un maestru care a murit de mult și astfel nu are cine să îi corecteze. Egoul lor umflat și peste măsură de spiritual nu ar mai suporta ca ei să mai fie discipoli sau să fie smeriți.
Majoritatea și fac din această realizare parțială o afacere profitabilă. Sau o sectă.
Interpretează anumite direcții tradiționale după mintea lor și nerecunoscuți de nimeni, neautentificați la modul tradițional ei sunt adulați doar de naivii căutători care din lipsa cunoștințelor spirituale de bază devin convinși și apoi se auto-conving de câteva concepte și precepte, sau de anumite mici realizări personale la fel de parțiale.
Astfel de "realizați" ies cu spiritualitatea la tarabă si resping orice lucru care e în afara propriului lor "adevăr". Metoda de dialog în cazul controversei devine pentru ei metoda atacului.
Vor să creadă cu orice preț că au atins desăvârșirea și își apără această poziție cu orice preț. Oricine pune la îndoială autoritatea sau realizarea unui astfel de "maestru" sau "profet" este imediat clasificat ca "inamic", "demon" , etc. și supus unui atac înverșunat.
Sectele, fanatismul, terorismul spiritual există doar prin opoziție : "noi vs. ceilalți ".
Maeștrii adevărați nu și-au protejat niciodată Adevărul ca fiind propriu, pentru că Adevărul nu este personal, nu poate fi posedat, și acesta nu are nevoie de protecție.
Nici nu are nevoie de mintea umană care crede în misiuni planetare, galactice, cosmice.
Nici nu are nevoie de a fi "special", "ales", "mai bun".
De altfel, se poate vedea că doar minciuna are nevoie de protecție si interpretări manipulatoare. Maeștrii falși fac asta desconsiderându-i pe alții si având reacții ciudate, asta pentru a-și păstra afacerea și iluzia.
"Fără a cunoaște Sinele, care este Cel care cunoaște, a cunoaște toate obiectele nu este cunoaștere; e doar ignoranță. Sinele, baza cunoașterii și non-Sinele, fiind cunoscute, cunoașterea și ignoranța amândouă dispar." ~ Ramana Maharshi
Citește și:
Lucy Cornelssen - Capcane pe drumul eliberării
Ghidul ușor de utilizat pentru a deveni un Guru
Testul Falsului Guru
Gunoiul New Age
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu