1.Starea de bine mintal grabeste refacerea fizica
Este
regula numarul unu, si toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de
bine mental grabeste refacerea fizica… Sanatatea noastra este o functie a
psihicului si a gandirii pozitive. Omul este ceea ce gandeste. O
gandire care selecteaza afecte pozitiv, o gandire bazata pe multumire
ferma va asigura o sanatate buna sau o recuperare rapida. Aceasta se
intampla deoarece traim intr-o lume in care pierdem adesea conditia
sanatatii celei bune. Multumirea launtrica este garantul pastrarii
acestei stari.
Cum se poate dobandi multumirea? Muta mintea de la „veacul acesta“ si mintea se va schimba. Intrebati-va: suntem multumiti?
Exista o relatie intre multumire si inteligenta, intre multumire si
intelegere. Daca esti tipul cerebral, intai intelegi lumea si esti
multumit ca lumea este ceea ce este. Daca apartii tipului intuitiv,
afectiv, intai iti creezi starea de multumire, si va urma intelegerea.
Depinde carui tip mental ii apartii. Daca dominanta este intuitiva,
atunci creeaza-ti o stare de multumire; din ea va rezulta inteligenta.
Daca dominanta este cerebrala, atunci intelegerea creeaza multumire.
Este
un fapt valabil si in relatia dintre doi oameni, doi soti. V-ati pus
vreodata intrebarea de ce apar frecvent situatii conflictuale intre
soti? Pentru ca nici unul nu intelege
natura celuilalt. De pilda, femeia trebuie inteleasa din punct de
vedere al dinamicii afective. Osciland intre inchidere si deschidere. Ca
sa se refaca afectiv,
uneori femeia se inchide, se retrage in sine, pare mahnita. Barbatul o
vede inchisa si retrasa si atunci se gandeste ca sentimentele ei fata de
el s-au racit. Dar acel barbat nu intelege ca asa-zisa raceala a femeii
este o faza naturala, prin care ea trebuie sa treaca pentru a-si reface
comportamentul afectiv.
Dinamica masculina este alta, osciland intre
fuga si revenire. Ca sa-si refaca afectivitatea, barbatul fuge. Iata de
ce, atunci cand vede un barbat „fugind“, femeia n-ar trebui sa se teama
ca sentimentele lui fata de ea s-au racit; ea ar trebui sa stie ca
dinamica lui afectiva se reface prin fuga. Aceasta idee nu trebuie
inteleasa eronat, cum ca cei care fug au si dreptate s-o faca. Fuga
poate fi exprimata divers — un barbat „fuge“ in cititul presei, e absent
din casa. E si asta o fuga. Sau „fuge“ sa joace table cu vreun vecin.
Sau „fuge“ la manastire, daca este mai pios. Femeia trebuie sa inteleaga
ca barbatul are, la un
moment dat, nevoie sa „fuga“. Intelegerea faptului ca asemenea stari
sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care
genereaza ulterior perturbari de personalitate ale membrilor familiei —
fie localizate pe termen scurt, fie cu amprenta de durata aspra
copiilor.
Psihologii au explicat deja ca majoritatea impasurilor pe
care le vor avea copiii nostri mai tarziu, sunt cauzate de conflictele
din familie,aparute in perioada copilariei. Aceasta este, deci, prima
regula: sanatatea este o consecinta a binelui mental. Iar acest bine
mental are la baza intelegerea si starea de multumire. Nu de automultumire, ci acea multumire care, la urma urmei, inseamna intelegere.
2. Nu considera boala ca o pedeapsa pentru pacate
Unii
considera boala ca fiind o pedeapsa pentru pacate: aceasta este o
dovada de slabire
psihica. Omul bolnav se reface mai greu, atunci cand considera ca a
fost batut de Dumnezeu, si ca Atotputernicul i-a dat boala, in chip de
pedeapsa. Dar daca boala nu este o pedeapsa pentru pacate, ce este ea,
atunci? Putem vorbi despre boala ca fiind o oprire de la pacat, o
informatie, o atentionare ca am incalcat o lege.
Intr-o carte celebra, care se cheama Calatorie inspre soare apune,
personajul principal este o maimuta. O maimuta poznasa, nascuta dintr-o
piatra. Ea se duce sa caute initierea. Un maestru o ajuta sa obtina
initierea si astfel, ea a devenit „egala cerului“, nemuritoare. Insa, cu
toate ca era nemuritoare, maimuta tot facea pozne. Tot asa e si
situatia omului: desi dobandeste atata stiinta, salbaticia din el nu
dispare. Ei bine, aceasta maimuta, ajungand la un moment dat in cer,
face taraboi printre sfinti, rastoarna niste cazane unde se fierbea
elixirul vietii, strica niste tocmeli… Sfintii se supara si se plang lui
Dumnezeu, ca o maimuta intoarce totul cu susul in jos. Si atunci
Dumnezeu ii spune lui Buddha: „Ia tu maimuta asta, ca e din India, e din
tara ta. Ia-o si da-i un leac sa se astampere!“ Si Buddha a luat un
cerculet de fier, l-a pus pe capul maimutei si l-a fixat bine, ca ea sa
nu-s poata da jos, spunandu-i: „De cate ori vei calca o lege divina,
cercul te va strange!“ Si a venit maimuta pe Pamant; cum facea o pozna
mare, cerculetul o strangea si atunci se cumintea.
Iata deci ca
durerea ei de cap nu era o pedeapsa, ci o informatie ca a incalcat o
lege sacra, o lege impotriva vietii. Noi nu stim ca, in realitate, am
incalcat o lege, iar ca daca ne-am corecta atitudinea si n-am mai
incalca legea, ne-ar lasa durerea de cap, fara pastila si fara doctor.
Iata deci ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la
pacat.
S-a pus adesea intrebarea: „De ce ne imbolnavim?“ Un raspuns
ar fi ca ne imbolnavim ca sa ne amintim de Dumnezeu.
Intotdeauna cand suntem bolnav, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune ca,
de fapt, ne imbolnavim ca sa ne smerim, ca sa ne aducem aminte ca
suntem trecatori. In afara de asta, de ce ne mai imbolnavim? Ne
imbolnavim ca sa smulgem tandrete. In lumea aceasta, in care toti sunt
grabiti, nimeni nu vrea, nu are timp sa ne dea tandrete. Atunci,
inconstient, ce facem? Ne imbolnavim, ca sa smulgem tandrete, caldura.
Le amintim celor din jur ca ne datoreaza caldura, caci ei uita! Toti
datoram ceva semenului nostru.
3. Boala nu trebuie privita ca o catastrofa, ci ca un prilej de introspectie, de liniste, de intrerupere a gandurilor
Definitia pacatului o stim.
Pacatul reprezinta grijile si incalcarea celor trei legi universale
revelate. Daca pana acum nu stiati foarte limpede ce inseamna „pacat“,
iata o definitie care sa va ajute. Pacat inseamna sa-ti faci griji —
daca-ti faci griji, ai pacate. Grijile ne imputineaza linistea,
imputineaza viata. „Rumegarea“ gandurilor slabeste omul. Boala
prilejuieste aceasta intrerupere a grijilor; este o oprire fortata din
„mecanica pacatului“, din mecanica vietii pline de pacate. Exista o a
11-a porunca — noi stim doar 10, pe care le-am interiorizat si dupa care
ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset in Psalmul 45 si suna
asa: „Opreste-te si cunoaste!“ („Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt
Dumnezeu“ Ps. 45:10). Consideram aceasta fraza ca porunca a 11-a.
Stiti
ca in Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! In afara de cele
10, cele mai importante, din primele 5 Carti ale lui Moise, apar deci
si multe altele. Iar a 11-a ar fi „Opreste-te si cunoaste!“. Nu poti
ajunge la cunoastere, din mers. Noi trebuie sa descoperim oprirea
spirituala. Opreste-te si citeste Filocalia sau Patericul. Opreste-te si
petrece un minut de introspectie. Introspectie inseamna linistea
interioara. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual.
Introspectia este doar liniste interioara.
Opreste-te deci si
cunoaste inaltimea ta spirituala, precum si dimensiunea ta cea mare.
Aceasta a 11-a porunca este incununarea celor 10 porunci cunoscute, dupa
ce te-ai civilizat, cand incepi sa-ti descoperi dimensiunea metafizica.
„OPRIREA“ este o practica. Ea a fost dezvoltata in Filocalie, care a
propus
„exercitiul celor 6 opriri“. Acest „opreste-te!“ se poate referi si la
controlul celor 6 surse de agitatie si dezorganizare a personalitatii.
Prima oprire este stabilitatea fizica: ea atrage dupa sine stabilitatea
mintii si lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la pacat. A
treia oprire este oprirea de la mancarea care ne aprinde. A patra
oprire: de la a ne aduna cu oamenii inferiori moral — deci un indemn de a
te aduna cu oameni sporiti, cu oameni cu preocupari inalte. Oprirea
este stazis. In greceste, stazis inseamna exercitiu spiritual, cum ar fi
rugaciunea. Si rugaciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula a
treia: boala e un prilej de oprire, de introspectie.
Omul se imbolnaveste nu numai pentru ca incalca o lege, ci ca sa-si aminteasca de o lege sacra si sa se schimbe…
4. Boala este un prilej de schimbare
Daca
vom privi boala din acest punct de vedere si daca nu ne vom mai teme de
ea, vom constata ca astfel iesim mai repede din boala. Dupa ce au fost
bolnavi, multi oameni si-au schimbat modul de a manca, de a trai, de a
(con)vietui.
5. Devii sanatos, daca iti doresti cu adevarat acest lucru
Asta
inseamna, intrucatva, ca multi sunt bolnavi pentru ca, in inconstient,
ei se lasa sa fie bolnavi. Afirmatia poate parea, la prima vedere,
socanta. Si totusi, ei sunt bolnavi, in primul rand ca sa-si atraga un
beneficiu: vor sa fie tratati ca niste copii. Cand lupta vietii ne
copleseste, toti simtim nevoia sa fim tratati precum copiii; atunci,
subconstientul „cheama“ o boala. Daca vrei cu adevarat sa devii sanatos,
devii sanatos.
6. Ajuta-ti subconstientul sa grabeasca vindecarea
Acest
lucru este posibil: sa-ti ajuti subconstientul. Este un proces care se
petrece in stare de relaxare, intr-o stare destinsa — mai ales daca esti
bolnav. Relaxat, cu ochii inchisi, repeta-ti formule de insanatosire.
Cea mai cunoscuta astfel de formula este: „Ma simt din ce in ce mai
bine, pe zi ce trece, din toate punctele de vedere“; ea trebuie rostita
la indicativ prezent, pentru ca subconstientul nu
cunoaste alte timpuri verbale. Aceasta formula a fost folosita de dr.
Emile Coué, care a vindecat, prin ea si printr-un climat psihic
spiritual, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea
ei de catre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de
refacere, acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul si
formatiunile reticulare trimit comenzile de refacere, acolo unde este
slabita structura noastra. Daca aceasta formula este repetata de trei
ori pe zi, in perioadele in care ne simtim slabiti, timp de 21 de zile,
admitand ca este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine
intotdeauna o imbunatatire.
7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boala poate sa fie un prag initiatic
Boala
nu numai ca iti da o informatie despre
viata, dar iti poate crea si conditia unei schimbari mentale profunde, o
traire initiatica. Acestea sunt regulile restabilirii sanatatii.
Ajungem din nou la regula dintai: starea de bine mental intretine starea
de bine fizic si grabeste refacerea fizica. Cu cat vom supraveghea mai
bine mentalul, cu atat vom stapani starea de sanatate. Omul ar trebui sa
stie nu numai cum poate sa-si revina, cum sa-si restabileasca
sanatatea. El ar trebui sa stie cate ceva despre corelarea dintre
greseala si boala — ce tip de greseala naste o categorie de boala —
tocmai pentru a evita imbolnavirea. Asta trebuie retinut: faptul ca,
sanatosi fiind, putem sa evitam o eventuala imbolnavire, prin starea de
bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cladita prin
autoimpunere si prin purificare.
Predispozitia noastra pentru boala
vine din predispozitia pe care o avem de a alege raul. Noi suntem cei
care alegem raul. Dumnezeu nu vrea raul omului; omul alege raul.
Omul alege raul, pentru ca este uneori nestiutor. Nu stie exact ce e
bine si ce e rau. Alteori, omul alege raul din constrangere. E constrans
sa il aleaga. Constrangerea tine de firea omului, inca de la nastere.
Originea bolilor depaseste, adesea, puterea noastra de intelegere.
Exista 3 origini reperabile :
1.
Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nascut cu o povara in
soarta. Nu esti raspunzator de aceste boli, ele sunt niste poveri. Te-ai
nascut cu ele.
2.
Alte boli provin din conflictele sau traumele avute in perioada
prenatala si in copilarie. Daca au existat conflicte puternice sau
traume in acea perioada, individul le va resimti in tot timpul vietii.
Iata de ce copilaria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu
mare grija.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, in limba greaca, inseamna
lege. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit, venite dintr-o
incalcare a Legii revelate. Si este palierul actual: cumul cotidian de
erori.
Pe
langa toate acestea, la maturitate putem sa observam ca in noi exista o
predispozitie la imbolnavire, in functie de anumite coordonate — doua
la numar. Adica: (1) ne imbolnavim pentru ca suntem agresivi si (2) ne
imbolnavim pentru ca ne simtim vinovati.
Agresivul si vinovatul se
imbolnavesc mai usor. Neagresivul si nevinovatul fac fata multor
conditii grele, fara sa se imbolnaveasca; fac fata si mediilor
contaminate, fara sa se imbolnaveasca. In privinta agresivitatii,
trebuie spus ca de multe ori nici nu o constientizam. Va stiti agresivi?
Cu siguranta, nu!
Exista
printre cunostintele mele, un domn care este foarte bisericos; are
circa 40 de ani, merge la biserica, este un bun inchinator, un
practicant al religiei. Cu toate aceste calitati, femeia de langa el,
prietena lui, simtea langa el un disconfort extraordinar. Cei doi au
venit la mine sa ma intrebe de ce se intampla acest lucru, de ce ea
simte astfel. Daca o priveai pe tanara cu un ochi care vede aura,
constatai ca in preajma barbatului respectiv aura ei era perforata,
zdrentuita parca. Concluzia este ca barbatul avea o agresivitate
inconstienta, foarte puternica, care zdrentuia aura partenerei sale. El
s-a mirat atunci — de unde agresivitate, cand se stia pios, milostiv?
Stand un pic de vorba cu el, am aflat ca mai fusese casatorit, divortase
si ii purta o ura inversunata, primei sale sotii. E lesne de inteles
ca, in preajma lui, orice femeie
simte un mare disconfort, pentru ca el se impotriveste femeii in sine.
Afland acestea, barbatul m-a intrebat ce-i de facut. „Trebuie sa-ti
rezolvi agresivitatea inconstienta“, i-am spus. In viata sa constienta,
el era bun, milostiv, insa inconstient era agresiv. El stia ca este bun
ca painea lui Dumnezeu — facea si pomeni, punea lumanari la biserica —
nu agresiv.
„Cum sa-mi dizolv agresivitatea inconstienta?“ m-a intrebat.
L-am
sfatuit ca in fiecare zi, in rugaciunile sale, sa o pomeneasca pe fosta
lui sotie si sa ceara pentru ea putere, sanatate, gandire buna.
„Cum sa cer asa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie!, a ripostat el. Nu pot sa ma rog pentru ea!“
„Trebuie sa depasesti acest nu pot! Numai daca te rogi pentru ea, o sa-ti dizolvi agresivitatea
inconstienta“.
„Dar nu merita…“, mi-a raspuns.
„Tocmai pentru ca nu merita! Cu cat te rogi mai mult pentru ea, cu atat ea va inflori, acolo unde se afla“.
„Dar nu merita sa infloreasca! Vreau sa piara, sa se usuce!“
„Iata,
cred ca ti-ai constientizat destul de bine de ce, cand se afla langa
tine, partenera are aura zdrentuita!“, i-am zis eu atunci.
Ce
se intampla, cand ai o aura zdrentuita? Esti vulnerabil. Poti sa iei
foarte usor o gripa sau o infectie, de exemplu. In acelasi timp, poti
resimti influenta negativa ce vine dinspre o anumita persoana, sau pur
si simplu din campurile din jurul nostru (din care, cand suntem
sanatosi, selectam numai pozitivitatea). Revenind, pot sa va spun ca
acel pacient a reusit, pana la urma, sa se vindece, sa se roage cu
bucurie pentru acea „scorpie“. In cele din urma, a inceput sa vada ca nu
era chiar asa de scorpie cum credea el, si ca numai incarcatura lui de
ura o facea pe fosta lui sotie sa para atat de rea.
Cu totii avem o
doza de agresivitate inconstienta, sa stiti. Ne nastem cu ea. Ea este
baza complexului Cain. Inconstient, vrei sa-l elimini pe semenul tau.
Omul se simte bine daca elimina un om. Subconstientul se simte bine,
cand lichideaza pe
cineva, cand extermina. Ce inseamna acest lucru? Sa ne gandim la
serviciu, de exemplu. Toti colegii iti par rai si uraciosi. Te-ai simti
bine, daca ai reusi zilnic sa elimini cate unul… Inconstient, deci,
purtam in noi complexul Cain — unii mai puternic, altii mai slab. Cert
este ca acest complex produce in noi o anumita vulnerabilitate. Cum
dispare agresivitatea inconstienta? La modul practic, aceasta
agresivitate dispare mancand mai des verdeturi. E un lucru la indemana
noastra. Daca mananci verdeturi, descreste agresivitatea inconstienta —
foarte simplu. Este una dintre cele 6 retineri: retinerea de la hrana
care aprinde simturile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dam seama,
mancam asemenea hrana spre imputinarea vietii noastre si spre uratirea
ei.
Dar
mai ales terapia iertarii si ofranda remediaza agresivitatea
inconstienta. „Impaca-te cu aproapele tau… cu fratele tau, cu parasul
tau“. (Matei 5:23-25). Daca ai o aversiune fata de cineva, atunci la
rugaciune evoca-i fata senina si „daruieste-i“ mental: pace, sanatate si
Har. Agresivitatea inconstienta se imparte si ea in 3 categorii:
impotriva ta, impotriva semenului tau si impotriva spatiului in care
traiesti. Conflictul psihic cu spatiul predispune la boli de piele, dar
si la dizarmonii nervoase.
Cei
agresivi impotriva lor insisi sunt foarte multi. Poate tu crezi despre
tine ca esti bland. Adesea cei blanzi ii iarta pe toti ceilalti si se
ataca pe ei insisi. Asta este o agresivitate impotriva ta.
Sa nu spui niciodata: „Nu merit sa traiesc“. Aceasta agresivitate naste
predispozitii maladive in zona bazala, a energiilor ancestrale. Bolile
uterului pornesc de la aceasta atitudine, de la aceasta auto-depreciere,
de la aceasta atitudine de a minimaliza femeia. Daca aveti probleme in
zona bazala, la aparatul uretral, sa stiti deci, ca prima masura pe care
trebuie s-o luati este sa va schimbati atitudinea fata de voi inseva.
Orice alta depreciere naste aici vulnerabilitate.
Material primit prin e-mail
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu