miercuri, 5 decembrie 2012

TAMPLARUL...(poveste cu talc)



  Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte. 
  Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.
  "Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta".
  "Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu.  Mă rog,  de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd.
  Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".
  Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată.
  Nu era deloc un gard de doi metri.  În locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.
  Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare şi i-a spus:
  "Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut!
Iartă-mă, frate!"
  Şi s-au iertat.
  Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele ca să plece într- ale sale.
  "Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata". 
  "Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit." 
        "OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI "  (Isaac Newton).

vineri, 23 noiembrie 2012

REPERE PSIHOLOGICE ALE OMULUI EVOLUAT SPIRITUAL


Marius Simion, nlpmania.ro

In primul rand CALMUL este o caracteristica speciala a acestui om.
Te afli intr-o mare de oameni agitati si dintr-o data vezi pe unul dintre ei ca e linistit si ca surade ca si cum nu ar fi deloc afectat de toata nebunia momentului. Deja vrei sa te indrepti spre el, sa il cunosti.
Simti ca are ceva sp

ecial si nu stii ce. SURASUL lui nu e un suras orgolios, nu pare sa spuna “eu de voi rad acum”, ci e un suras care pare sa spuna ”stai linistit, si aceasta problema va trece si va veni iar soarele”.

Da, OPTIMISMUL este ceea ce nu trebuie sa lipseasca din personalitatea acestui om. In orice situatie stie ca exista si ceva de invatat din aceea agitatie, stie ca fiecare problema poarta in ea si solutia, dar inca nu e vizibila. Increderea in sine e atat de puternica, incat chiar si atunci cand oamenii din jur spun ca nu exista sanse de reusita, omul superior nu renunta. Nu mai are cum sa renunte, a investit tot sufletul in ceea ce face, daca ar renunta si-ar lasa acolo sufletul si ar ramane gol pe dinauntru.

Foarte grea este urmatoarea caracteristica: ASTEPTAREA (RABDAREA).
Omul superior nu se plictiseste asteptand, el asteapta altfel decat ceilalti oameni. Pentru el asteptarea este cea care da valoare lucrului pe care il asteapta. Cum de poate sa astepte fara sa se plictiseasca ca ceilalti? Isi tine mintea atenta, sub control. Nu o lasa sa sara de la un gand la altul, el e atent numai la ceea ce cauta, ca un vanator in cautarea unei prazi. Nu renunta, nu se plictiseste de asteptare.

Cand cineva spune minciuni sau barfe despre el, acest om rade – nu intoarce vorbele in avantajul lui. Stie ca are de-a face cu niste copii imaturi. REZISTENTA LA BARFELE si minciunile celorlalti este o alta caracteristica a personalitatii perfecte. Daca vrei sa reusesti asta si tu va trebui sa iti spui de fiecare data ca acesti oameni care te vorbesc de rau, de fapt au ei acele probleme pe care le pun pe umerii tai. Nu ii judeca, ci accepta ceea ce spun ei cu acelasi suras calm si detasat.

Razbunarea este un cuvant care nu exista pentru omul care vrea sa se dezvolte. Razbunarea te face mic in ochii tai si ai lumii.
Daca cineva simte dorinta de razbunare inseamna ca plateste cu aceeasi moneda raul care i-a fost facut.
Asta pentru ca nu are monede mai valoroase.
Omul superior IARTA persoana care i-a facut rau, dar incearca sa repare acel rau.
Nu sta cu mainile in san si nu face nimic, ci actioneaza, isi urmareste obiectivele.

Nu se roaga de nimeni si din aceasta cauza pare un pic nesociabil. Oamenii din jurul lui ar vrea ca acesta sa ceara ajutor, nu le place sa aiba langa ei un om autonom. Insa omul pornit pe calea dezvoltarii personale este din ce in ce mai AUTONOM . Fiecare zi ce trece el se maturizeaza si de la starea de copil neajutorat devine adult.

VISUL – atunci cand un om incepe sa se dezvolte isi schimba visele, viata lui ii cere sa viseze ca zboara mai sus.
Vrea mai mult, nu se mai multumeste sa fie numai bucuros, ci vrea sa fie fericit.
Nu ii mai este de ajuns o viata calduta, vrea o viata fierbinte. Cu toate astea obiectivele pe care si le stabileste nu ii devin obsesie. Daca ai inceput deja sa mergi pe aceasta cale stii ca omul superior este flexibil.
Daca un obiectiv este de neatins nu se sinucide, se adapteaza.
Nu trece peste cadavre ca sa isi atinga obiectivul – stie cand sa renunte.

E PERFECT ADAPTAT la resursele pe care le are, nu sufera pentru ca dupa luni vine marti.
Stie ca ceea ce e inevitabil trebuie acceptat cu calm.
Atunci cand nu reuseste sa isi atinga obiectivele, cand are parte de esec, isi reanalizeaza strategia si o adapteaza.
Pentru el succesul sau esecul sunt fiecare importante.
Succesul ii spune ca a reusit sa inteleaga mecanismele universului si sa se adapteze la ele.

Esecul, pe de alta parte, ii spune tot ce are nevoie despre lipsurile cu care inca se confrunta.
Esecul poarta in el mult mai multa informatie decat succesul. Omul superior stie asta si este atent la cauzele adevarate ale esecului, care de cele mai multe ori sunt in el, nu in afara lui. El stie ca poate a ales gresit strategia, sau ca poate nu isi doreste din toata fiinta acel obiectiv.

Ceva special il defineste insa pe acest om. Chiar daca si-a vazut visul distrus, NU ABANDONEAZA .
Nu poate sa abandoneze. Suporta orice, dar merge inainte.
Daca nu ii reuseste o strategie si nu isi atinge un vis astazi, el maine insista din nou. Daca lumea ii spune ca ceva este imposibil, el spune ca in acest caz o sa il atinga un pic mai tarziu, dar CU SIGURANTA IL ATINGE.

Isi asuma riscuri – are asa mare incredere in oameni si in el incat risca totul. RISCA sa piarda tot ce are pentru ca stie ca daca deja a reusit odata sa cladeasca, va reusi si a doua oara.
Stie sa piarda fara sa renunte.
Chiar daca cei din jur ii spun sa se opreasca pentru ca risca prea mult, el stie ca jocul este mai important pentru el decat castigul.
Daca ar trebui sa aleaga intre castigul final si jocul in sine, ar alege jocul fara sa stea pe ganduri.

Omul superior daca este inconjurat de multime sau e singur in camera se comporta la fel.
Pur si simplu se simte RELAXAT in ambele situatii.
Nu cauta sa iasa in evidenta in mijlocul unui grup.
Nu rade de ceilalti, dar nici nu sta rezervat facand pe desteptul.
Pur si simplu SE ADAPTEAZA . Cred ca acesta este cuvantul cheie care defineste cel mai mult acest model de om: adaptarea.

Atunci cand ceilalti oameni isi pun toata increderea in prieteni sau familie, omul superior stie ca nu are voie sa ceara nimanui nimic.
Nu el este centrul universului, buricul pamantului.
El stie ca nimeni nu s-a nascut ca sa il serveasca pe el, ca sa il faca pe el fericit.
In orice relatie un asemenea om CERE PUTIN si OFERA mult.

Ii place sa ii faca pe altii fericiti, dar nu cere acelasi lucru de la ceilalti.
Face contrar celor care spun “sa se comporte cu mine, asa cum ma comport eu cu ei”.
El crede ca problemele lui sunt mai mici decat ale celorlalti, asa ca nu are voie sa ii incarce si el cu cereri.

Caracteristica mea preferata – poate si pentru ca am simtit-o numai pentru cateva momente in viata – este TRAIREA PREZENTULUI .

Omul superior nu se gandeste cu regret la trecut, nu zice ”ca bine a fost anul trecut, mult mai bine decat acum”.
El stie ca fiecare moment are farmecul lui, daca stii sa il savurezi.
Daca stii sa cauti ceva placut in fiecare clipa, o faci sa devina eterna.

Viitorul nu il intereseaza decat pentru planificare.
Nu se gandeste ca o sa ii fie bine in viitor.
In viitor o sa ii fie exact asa cum o sa ii fie.
Pentru el viitorul inseamna inca o zi in care va invata ceva nou.

ISI PROPUNE OBIECTIVE, DAR LE TRAIESTE DEJA DIN PREZENT.
MOMENTUL PREZENT E CEL CARE II FACE BUCURIE, nu viitorul sau trecutul.

miercuri, 14 noiembrie 2012

OSHO : De ce fac din tantar armasar?



Pentru ca Eul nu se simte bine, in largul lui, cu tantarul, el vrea armasarul.

Oamenii creaza intotdeauna probleme mari din nimic.
Toate problemele sunt imaginare – le creezi pentru ca, fara probleme, te simti gol pe dinauntru.
Fara probleme nu ai ce sa faci, nu ai cu ce sa te lupti, nu ai unde sa te duci.
Oamenii se duc de la un guru la altul, de la un maestru la altul, de la un psihanalist la altul, de la o terapie de grup la alta, pentru ca daca nu se duc se simt goi si, dintr-o data, simt ca viata nu are sens.
Creaza probleme ca sa poata sa simta ca viata e o mare lucrare si ca ei trebuie sa munceasca din greu, sa se zbata.
Eul poate sa existe numai atunci cand se zbate, ia aminte – numai atunci cand se lupta.
Si cu cat e mai mare problema, cu cat e mai mare provocarea, cu atat mai mult creste Eul.
Nu iti crea necazuri inutile. Esti un mare creator de probleme – e suficient sa intelegi asta si, dintr-o data, problemele dispar.
Esti construit perfect; te-ai nascut perfect; perfectiunea este natura ta cea mai intima. Trebuie doar sa o traiesti.
Hotaraste-te si traieste-o.
Daca nu te-ai saturat inca de joc, poti sa continui, dar nu intreba de ce. Stii. De ce-ul e simplu. Eul nu poate exista in pustietate, ii trebuie ceva cu care sa se lupte.
Eul exista numai in conflict – Eul nu e o entitate, este o tensiune.
Daca intelegi acest lucru, insasi intelegerea face ca armasarii sa redevina tantari, iar apoi dispar si tantarii.
Dintr-o data se face pustiu.
Asta inseamna iluminare – intelegerea profunda a faptului ca nu exista probleme.
Si atunci, fara nici o problema de rezolvat, ce faci?
Incepi imediat sa TRAIESTI.
Incepe sa traiesti din acest moment si vei vedea ca pe masura ce traiesti mai mult, problemele se imputineaze.
Pentru ca acum pustiul din tine infloreste si traieste.
Cand nu traiesti, aceeasi energie devine stearpa. Aceeasi energie care ar fi devenit o floare, este blocata. Si, nelasata sa infloreasca, devine un spin in inima. Este aceeasi energie.
Daca oamenii ar dansa putin mai mult, ar canta putin mai mult, ar fi putin mai nebuni, energia lor ar curge mai mult si, incetul cu incetul, problemele lor ar disparea.
De aceea insist atat de mult asupra dansului;  lasa intreaga ta energie sa devina dans si atunci, dintr-o data, vei vedea ca nu mai ai cap – energia blocata in cap se misca in toate directiile, creand modele, imagini, miscari frumoase.
Iar cand dansezi, vine o clipa cand corpul tau nu mai e un lucru rigid, devine flexibil, curgator.
Cand dansezi, vine o clipa cand granita fiintei tale nu mai este atat de clara; te topesti si te contopesti cu Cosmosul.
Traieste, danseaza, mananca, dormi, fa lucrurile cat mai total cu putinta.
Si tine minte: ori de cate ori te surprinzi creand o problema, iesi din ea imediat.”
OSHO
Material primit prin e-mail

duminică, 11 noiembrie 2012

Barbatul tau este alegerea ta - David Deida


“Draga mea iubita, speranta mea este ca nu vei renunta. Stiu ca barbatii din trecutul tau te-au ranit si ca, uneori, nici eu nu ma ridic la inaltimea asteptarilor tale. Dar, te rog, nu te multumi niciodata cu mai putin decat isi doreste cel mai profund inima ta.
Am vazut atat de multe femei renuntand si multumindu-se cu o relatie mediocra, incapabila sa le conduca spre Dumnezeu…
Am vazut de asemenea si femei care au incercat sa evite practica dificila a devotiunii prin ambele trupuri incercand sa se iubeasca singure. Aceste femei invata sa se amageasca iubindu-se pe ele insele asa cum sunt si acceptand manifestarile barbatului cu toate limitarile sale, crezand ca mai bine de atat nu le poate fi.
Poate mai bine nu va fi, dar mai raul ajung sa-l traiasca datorita compromisului si fricii din viata lor. Ele se multumesc oftand cu foarte putin si nu mai aspira catre perfectiunea si adevarul iubirii, caci, in felul acesta, cred ele ca accepta realitatea asa cum este.
In ceea ce te priveste, as fi dezamagit daca te-ai multumi cu atat. Este adevarat ca totul incepe cu iubirea de sine si cu iubirea partenerului asa cum este acesta, cu tot cu zidurile sale de autoaparare si cu tot cu imperfectiunile sale. Pasul urmator consta insa in a-i permite expresiei profunde a inimii tale sa imi ilumineze viata, astfel incat sa pot vedea dincolo de limitarile mele.
Daca ma vei alege pe mine, sau orice alt barbat in care poti avea o incredere deplina pentru a-ti deschide inima mai profund in fata lui decat daca te-ai limita sa iti iubesti propriile ziduri de autoaparare si propriile limite, atunci inima ta ar inflori intr-o masura mult mai mare decat daca te-ai multumi cu realitatea asa cum este ea acum.
Primul pas consta in a te iubi pe tine insati, in a ma iubi pe mine si in a-i iubi pe toti ceilalti asa cum suntem, cu tot cu imperfectiunile noastre. Cu totii suntem creaturi divine, asa ca este natural sa fim iubiti.
Pasul urmator consta in a ne deschide in fata iluminarii mai plenare a increderii si devotiunii manifestate prin ambele trupuri. Numai in acest fel vom putea intelege mai mult si ne vom putea oferi intr-o mai mare masura iubirea decat daca nu ne-am reflecta unul in celalalt.
Mai exista si un al treilea pas care conduce catre inflorirea si mai plenara a iubirii. Acesta consta in a avea o incredere deplina si in a te deschide in fata iubirii care aspira sa straluceasca in inimile tuturor fiintelor vii chiar si daca nu esti alaturi de un iubit.”
In pat, poate ca iti place sa preiei uneori controlul, sa iti inveti si sa iti conduci iubitul, dar daca acesta nu este suficient de priceput – daca ghidarea ta spirituala si sexuala este necesara din cauza ca nu ai incredere in capacitatea lui de a detine controlul – atunci nu te vei abandona in fata lui, iar trupul tau va acumula aceste nemultumiri sub forma tensiunilor, stresului, epuizarii si depresiei. Tu iti doresti ca barbatul tau sa te cunoasca si sa stie sa ajunga in profunzimile tale. Iti doresti ca el sa iti cunoasca trupul si sa stie cum sa te deschida.
Daca profunzimea barbatului tau nu este suficient de mare pentru a te putea simti si deschide, corpul tau va deveni rigid, vocea ti se va aspri, iar miscarile tale vor deveni lipsite de gratie. Pantecul tau nu se va umple de placere.
De ce? Pentru ca oricat de mult ti-ar placea sa iti conduci singura viata din punct de vedere profesional, artistic sau politic, esenta ta feminina va tanji intotdeauna dupa abandonarea in fata iubirii, si nu dupa pastrarea controlului si luarea tuturor deciziilor existentiale, spirituale si sexuale.
Te-ai lasat vreodata in seama ghidarii pline de iubire a unui barbat? Ai renuntat vreodata la control, permitandu-i inimii tale complet daruite sa se deschida la fel ca un ocean, pasionala si profunda, in loc sa se canalizeze in directia ingusta a functionalitatii?
Din punct de vedere spiritual si sexual, inima ta isi doreste sa fie penetrata si cuprinsa de o iubire profunda si de o integritate impecabila. Tu iti doresti sa infloresti ca ofranda suprema a iubirii, fara a fi nevoita sa preiei intotdeauna fraiele controlului si sa iti conduci iubitul.
Poate ca nu te deranjeaza sa ii conduci pe cei 100 de angajati ai companiei tale, dar inima ta nu-si va gasi nici o placere in a-ti conduce propriul barbat. Din punct de vedere profesional si uman – ca femeie de afaceri, artista, mama sau politician – poate ca iti place sa detii controlul, dar daca esti inzestrata cu o esenta autentic feminina, cand vine timpul sa te deschizi in fata intimitatii sexuale si spirituale alaturi de iubitul tau, ti-ai dori sa nu fii nevoita sa preiei intotdeauna initiativa, spunandu-i ce trebuie sa faca, directionandu-l catre o mai mare profunzime si invatandu-l cum sa se deschida. Ti-ai dori sa te deschizi pur si simplu, fara a fi nevoita sa initiezi si sa conduci.
Inima ta aspira sa fie simtita, cunoscuta, penetrata, iubita si orientata, astfel incat sa se poata deschide, ceea ce nu inseamna ca nu te poti teme sa-ti acorzi increderea. Orice barbat are limitarile sale. De aceea, s-ar putea sa te temi sa accepti orientarile sale, stiind ca ar putea gresi, cu atat mai mult cu cat chiar greseste uneori.
Poate ca barbatului tau ii lipseste o capacitate intelectuala profunda, sau poate ca este insensibil din punct de vedere energetic. Poate ca este stangaci, ezitant, sau dimpotriva, prea sigur pe sine si prea aventuros. Poate ca ii lipseste forta, profunzimea si acea insistenta blanda absolut necesara pentru a-ti binemerita abandonarea.
Daca nu ai o incredere deplina in capacitatea de conducere sexuala si spirituala a barbatului tau, inseamna ca l-ai ales intentionat, astfel incat sa nu fii nevoita sa te abandonezi in fata lui, oferindu-i aspiratia cea mai profunda a inimii tale.
Daca formezi un cuplu cu un barbat in care nu ai incredere, acest lucru se datoreaza faptului ca preferi mai degraba sa nu te abandonezi in fata iubirii decat sa te daruiesti cu o incredere deplina. In acest fel te simti mai sigura pe tine.
Daca te temi sa renunti la control, inseamna ca unei parti din tine nu-i place sa fie controlata nici macar de iubire; de aceea, ti-ai ales un barbat care nu iti impune abandonarea totala de sine prin profunzimea integritatii lui. Daca ai avea o incredere reala in comanda iubirii, nu te-ai multumi niciodata decat cu un barbat capabil sa te deschida mai profund decat ai reusi singura.
Barbatii sunt ca un tren. Ei se indreapta intr-o directie precisa. Alegerea unui barbat pentru a ramane cu el este ca si cum te-ai urca intr-un tren. Vrei nu vrei, vei sfarsi prin a te indrepta in directia in care se indreapta el, din punct de vedere spiritual si sexual. Singura alternativa care iti ramane este sa te dai jos din tren. Nu-i poti schimba directia barbatului fara a-ti pierde increderea in capacitatea lui de a te conduce.
Tu nu-ti doresti un barbat rigid, ci unul cu inima curajoasa si orientata catre un adevar autentic si profund. Iti doresti un barbat care sa te cunoasca, care sa te asculte, care sa tina cont de ce i-ai spus, iar apoi sa te cuprinda si sa te conduca intr-un loc pe care nu il cunosti si catre care nu ai fi reusit niciodata sa il directionezi, chiar daca ai fi vrut acest lucru. Iti doresti un barbat care sa iti conduca inima catre noi profunzimi ale aventurii si deschiderii, si care sa-ti prezinte noi aspecte ale vietii, pe care nu le banuiai.
Tu poti - si chiar ar trebui sa o faci - sa ii oferi barbatului tau expresia cea mai profunda a sentimentelor tale, reactia ta, iubirea ta si expresia spontana de placere sau de durere a inimii tale receptive. Un barbat adevarat va accepta aceste sentimente si acest raspuns, tinand cont de tot ce i-ai aratat, dupa care iti va cuceri inima si va decide singur incotro se indreapta trenul, cu sau fara tine la bord.
Si chiar acesta este lucrul pe care ti-l doresti. Tu nu iti doresti un barbat care sa isi adapteze directia in functie de intentiile tale. In fond, de ce ai mai avea nevoie de el? Poti foarte bine sa te indrepti singura in directia respectiva. De fapt, tu iti doresti sa ai incredere in ce este el cu adevarat, in intelepciunea lui si sa il respecti.
O femeie dependenta prefera sa renunte la simtul directiei pentru a pastra afectiunea barbatului ei si pentru a ramane in trenul acestuia, chiar daca nu are o incredere deplina in intelepciunea lui spirituala si sexuala.
O femeie independenta insista asupra egalitatii in drepturi in ceea ce priveste conducerea trenului comun, sau prefera sa isi conduca propriul tren, lucru corect daca nu are o incredere deplina in capacitatea barbatului ei de a o deschide din punct de vedere spiritual si sexual mai mult decat ar reusi singura.
In schimb, o femeie pregatita pentru o deschidere mai profunda, specifica iubirii in cuplu, nu se va multumi niciodata cu atat. Ea s-a maturizat suficient de mult pentru a cunoaste placerea sublima a abandonarii in fata fortei neimblanzite a iubirii si intuitia o determina sa aleaga un barbat a carui capacitate de a prelua fraiele o poate conduce mai presus si mai profund decat si-ar fi putut imagina vreodata ca poate ajunge.
O relatie profunda de comuniune reciproc impartasita te poate conduce mai departe decat ai reusi vreodata sa ajungi singura. Daca barbatul tau nu este capabil sa te conduca spre o abandonare beatifica si profunda, de ce l-ai mai ales?
Nu cumva exista in tine un aspect – poate unul subconstient – care l-a ales tocmai pentru a nu fi nevoita sa te abandonezi si sa ai o incredere deplina in el? Nu cumva acestui aspect al fiintei tale ii este frica sa isi deschida inima fara a si-o proteja, astfel incat ai atras catre tine un barbat incapabil sa iti comande din cauza propriilor sale temeri, justificandu-ti astfel neincrederea si inchiderea sufleteasca?
Ai incredere in aspiratia profunda a inimii tale? Daca te simti cu adevarat pregatita sa te deschizi neconditionat in fata iubirii nemarginite, iar barbatul tau se dovedeste incapabil sa creasca, s-ar putea sa fii nevoita sa il parasesti.
Daca angajamentul lui fata de cresterea spirituala si sexuala este instabil, iar inima ta nu poate avea incredere in el, poate ca ar fi timpul sa iti continui drumul fara el. Pastreaza-ti inima deschisa in toata perioada in care simti golul singuratatii, astfel incat iubirea ta sa se maturizeze suficient de mult pentru a atrage catre tine un barbat cu adevarat demn de increderea ta.
Daca iti doresti cu adevarat sa te abandonezi in fata iubirii manifestate prin ambele trupuri, alege un barbat al carui tren se indreapta deja catre o directie mai profunda decat cea care ti-ar permite sa te deschizi singura.
Alege un barbat care te poate deschide mai mult decat ai reusit tu vreodata pana acum. Ai de asemenea grija sa iti alegi un barbat care te poate conduce mai departe decat ai reusi daca ai prelua partial fraiele vietii tale, un barbat care sa se astepte ca si tu sa conduci jocul jumatate din timp.
Un barbat profund si integru se va lasa ghidat de inima lui, care o va ingloba insa in ea si pe a ta, acordandu-si actiunile in functie de reactiile inimii tale si pretuindu-ti intotdeauna reactia. Pe de alta parte, capacitatea lui de a conduce nu va slabi niciodata datorita raspunsului tau si cu atat mai putin se va lasa deturnata de acesta.
Inima lui este deschisa catre toti. De aceea, tinand cont de inimile acestora, actiunile lui se nasc spontan, dintr-o plenitudine a iubirii, fara ezitari. Atunci cand actioneaza, el se pune continuu la unison cu inimile celorlalti (sau cu inima ta), acordandu-si fiecare actiune in beneficiul tuturor.
Ii poti intui cu usurinta angajamentul constant fata de iubire si faptul ca iti ofera neconditionat darurile sale cele mai profunde, astfel incat te poti deschide linistita, oferindu-i la randul tau darurile cu care te-a inzestrat Dumnezeu.
Cererile lui se nasc din iubire, permitandu-ti sa te abandonezi plenar in fata lui si sa ii oferi raspunsul tau. El iti ofera cele mai profunde daruri ale sale, ducandu-te de fiecare data dincolo de hotarele inimii tale, in regatul abandonarii de sine si al expresiei plenare a iubirii.
El ramane deschis in fata lui Dumnezeu, chiar acum, cu sau fara tine, dar recunoaste ca aceasta deschidere poate fi mai plenara daca este practicata in doi decat de unul singur. Iti imbratiseaza inima si iti intuieste imediat raspunsurile, corectandu-si din mers erorile, fara sa ezite, simtul orientarii sale si respectul fata de intelepciunea ta emotionala conducandu-va pe amandoi catre o mai mare plenitudine a iubirii.
Daca nu iti doresti un astfel de barbat, atunci continua sa te descurci singura. Arata-ti neincrederea prin contractia stresata a abdomenului tau si prin vocea ta gatuita. Daca iti doresti insa un astfel de barbat, continua sa practici abandonarea in fata poruncilor iubirii si manifestarea plenara a aspiratiei inimii tale.
Daca esti singura, practica trezirea inimii si a corpului prin intermediul respiratiei si al emotiilor, astfel incat iubirea sa se poata manifesta deschis prin tine, fara sa fie impiedicata de zidurile tale de autoaparare si de autocontrolul tau masculin, la baza caruia sta frica.
Astfel, te poti inchide in camera ta, iti poti scoate hainele si poti dansa pe muzica ta favorita. Chiar daca ai obosit si te opresti din dans, continua sa te deschizi sufleteste si trupeste. Lasa iubirea sa iti puna in miscare mainile, picioarele si soldurile.
Lasa energia sa se trezeasca si sa se exprime prin intermediul pelvisului tau si al intregului corp, mai ales daca nu iti doresti sa dansezi. Chiar daca mintea incepe sa-ti rataceasca si trupul tau se inchide, continua sa dansezi in interior, lasand energia muzicii sa te deschida si mai mult. Abandoneaza-te in fata fortei divine care curge prin tine si exprima-ti plenar inima prin intermediul intregului corp.
Constientizeaza aspiratia profunda a inimii tale, lasa-ti muschii sa se relaxeze si lasa-te condusa in pasi de dans ca si cum ai fi cuprinsa si deschisa de fluxul plenar al iubirii. Inspira si expira iubirea direct la nivelul inimii. Simte inimile prietenilor, ale copiilor tai, ale tuturor oamenilor; inspira-le si expira-le iubirea la nivelul inimii tale, continuand sa dansezi cu viata insasi.
Respira la unison cu toate fiintele si transforma aceasta practica intr-un dans. Simultan, ingaduie sentimentelor tale sa se manifeste deschis prin fiecare celula a trupului tau, sa planga, sa tipe, sa ofteze, sa respire si sa danseze cu iubirea pe care o simti.
Iubirea nu este ceva ce poate aparea sau nu. Ea reprezinta o constanta in a fi, o practica neintrerupta si un angajament de a-ti simti si de a-ti iubi propriile ziduri de aparare, de a te relaxa cu umor si de a te abandona complet, daramandu-ti zidurile de aparare inmuiate de iubire, care in caz contrar ti-ar reprima energia si ar deveni o inchisoare in jurul inimii tale.
Daca simti ca te cuprinde frica, iubeste-ti zidurile de protectie si manifesta deschis aspiratia cea mai profunda a inimii tale in fata barbatului tau. Daca iti doresti un barbat al carui tren sa te duca acolo unde doresti sa ajungi – si chiar mai departe – inspira-i directia prin profunzimea iubirii tale si ajuta-l sa si-o acordeze tinand cont de intuitiile inimii tale si de manifestarea plenara a energiei spontane a iubirii tale.
Daca trenul lui se indreapta catre o directie gresita, nu lasa mania sa te cuprinda, ghearele sa-ti creasca si furia ta spontana si necontrolabila sa danseze liber prin inima ta deschisa si prin trupul tau.
Nu uita ca tu atragi intotdeauna acel gen de barbat care isi poate mentine integritatea direct proportional cu dansul tau liber, care nu tine cont de zidurile tale de autoaparare si de frustrarile tale. Acest lucru nu este deloc usor, pentru nici unul din voi.
Pentru tine, este mai usor sa renunti la incercarea de a-ti schimba barbatul, sa inveti sa te iubesti singura, asa cum esti, si sa accepti sa tolerezi in casa ta un mitocan. Pentru barbatul tau, este mai usor sa se masturbeze in baie sau sa isi gaseasca o amanta decat sa te iubeasca cu gingasie si perseverenta, constient ca devotiunea si abandonarea ta il atrag mai mult decat sanii si fesele tale.
Daca nu va daruiti reciproc, in totalitate, el prezenta inimii sale si tu iubirea inimii tale, chiar daca uneori o faceti mai aprig si alteori cu mai multa blandete, - fie trenul lui va deraia, caci nu va mai fi sustinut de energia ta, fie tu te vei multumi sa te iubesti singura, lasandu-l pe el sa se descurce cum va putea. In final, el va esua in superficialitate, iar inima ta neimplinita va cadea in capcana depresiei. Amandoi va indepartati de iubire si va rataciti.
Daca iti doresti o relatie care sa reflecte principiul sacru al iubirii, atunci constientizeaza-ti in fiecare clipa aspiratia cea mai profunda a inimii tale. Nu te lasa deviata de dorintele tale inferioare, daca nu doresti sa atragi catre tine un barbat la fel de deviat.
Un barbat pe care l-ai ales tinand cont de dorintele tale inferioare iti poate asigura securitatea, o familie si cateva vacante de vis, dar nu va sti niciodata cum sa traiasca alaturi de tine o viata la unison cu iubirea divina.
Daca te vei limita sa iti constientizezi si sa manifesti numai dorintele tale inferioare, vei atrage catre tine un barbat care nu-ti va putea oferi niciodata ceea ce inima ta isi doreste mai presus de orice.
Daca iti doresti un barbat care sa iti poata oferi intreaga lui constiinta, creand impreuna cu tine o relatie sacra – eventual oferindu-ti chiar si securitatea, familia si vacantele de vis pe care ti le doresti –, atunci constientizeaza-ti, ai incredere si manifesta dorinta cea mai profunda a inimii tale.
In acest fel, rezonanta divina a iubirii tale si intelepciunea ta profunda vor avea grija sa atraga catre tine un barbat pe care sa il pretuiesti cu adevarat si pe care sa il inspiri. In final, relatia voastra va reflecta lumina si intelepciunea sacra a inimii tale.

Extras din lucrarea "Draga mea iubita" de David Deida,
Editura Kamala http://editura.kamala.ro

duminică, 7 octombrie 2012

Cei trei ucigași ai iubirii - Raluca Muresan


 Imaginează-ți că nu ai mâncat de o saptămână și abia ai avut o cană cu apă pe care să o bei. Și într-o zi, bate cineva la ușă și îți spune că îți oferă mâncare și apă,sucuri, tot ce ai nevoie, însă tu trebuie să faci ce vrea el. Să te schimbi,să gândești precum el, să fii dependent . Pentru tot restul vieții. Iar atunci el îți va furniza mâncare zilnic. Crezi că ai accepta, în condițiile în care ești mort de foame ?
Dar dacă tu ești sătul, ai frigiderul plin și cartea de bucate pe masă? Ce ai spune când ți-ar propune cineva să faci orice vrea el,în schimbul mâncării?
 Aceasta idee este din cartea Arta de a iubi, de Don Miguel Ruiz și ilustrează perfect conceptul de iubire de sine. Dacă tu ești înfometat după iubire și nu o ai deja în tine, vei căuta în ceilalți împlinirea ta, umplerea golurilor tale interioare și îi vei seca de energie, bună-dispoziție și dragoste pentru că niciodată nu va fi de ajuns ce primești. Și da, vei face orice pentru a obține doza zilnică de “mâncare”. Însă dacă tu te iubești suficient și ai descoperit în tine toată dragostea, afecțiunea și aprecierea, nu vei mai cere de la ceilalți, ci doar vei dărui. Și paradoxal, atunci vei și primi, ceea ce tu ai deja. În tine.
Te străduiești să trăiești prin alții experiența lui CINE EȘTI TU, dar mai bine permite-le să trăiască prin tine experiența lui CINE SUNT EI “- Neale Donald Walsch
 Îți dai seama dacă ești un om “înfometat ” când cauți ca ceilalți să te împlinească, când consideri că ei trebuie să fie într-un anumit fel, să facă anumite lucruri așa cum vrei tu și să spună ceea ce tu consideri că merită să fie spus. Ești lihnit când cauți aprecieri și confirmări periodice a propriei tale valori și ești convins că e responsabilitatea soțului/soției, iubitului/iubitei, prietenilor, să te satisfacă pe tine și propriile tale nevoi și oricât ți-ar arăta ceilalți că ești frumos,iubit și valoros, oricât ar acționa ei conform cu cerințele tale(de cele mai multe ori absurde)ceri mai mult și zaci nemulțumit pe canapea, cu lacrimi în ochi și tânjind după încă o porție de iubire. Așa cum crezi tu că arată iubirea și o meriți.
 Trezește-te! Nu e nici responsabilitatea și nici meritul celorlalți pentru cum te simți tu. Da, înțeleg. Ai un trecut dureros, răni sângerânde, greutăți care te apasă și goluri care strigă din adâncul tău să fie umplute. Dar cât ai de gând să cari asta cu tine? Încă nu te-ai săturat ? Chiar nu te-ai săturat să dai vina pe trecut, pe rănile TALE, pe ceilalți, în timp ce tu ești victima de pe canapea care cerșește iubire și confirmări?
 Unii nu suportă cerșetorii și spun “Du-te la muncă, eu muncesc, nu stau cu mâna întinsă.” Nu cumva și tu cerșești? Că nu stai cu mâna întinsă pentru 2 lei , da, de acord, însă stai cu brațele deschise și un butoi cu așteptări care cere să fie umplut DE CEILALȚI. Tot cerșit e și ăsta. Și nu e cu nimic mai nobil decât cel dintâi.
 Întrebarea nu e ce au ceilalți să-ți ofere , ci ce poți SĂ LE OFERI TU LOR.
 Trăim într-o perioadă în care cauți sufletul pereche…jumătatea ta. EȘTI COMPLET DEJA. Dacă nu ai descoperit asta, stă în puterea ta să o faci, însă îmi pare tare rău să te dezamăgesc chiar eu, însă nimeni nu te va întregi și umple dacă nu o faci chiar tu. Când vei fi complet, întreg,plin, te vei concentra pe A DĂRUI, fără condiții, fara temeri, fără așteptări de răsplată, pentru că tu dai dintr-un preaplin, care nu se golește niciodată. Nu pierzi nimic, doar câștigi. ( Atenție! Dacă acum te gândești că tu bietul de tine ai tot dat de atâtea ori și ceilalți sunt oameni răi care nu te-au respectat,iubit și nu ți-au oferit nimic,nu ai oferit fără condiții, încă ești ”mort de foame” și te simți victimă iar de aici nu poți face nimic. Decât să-ți plângi de milă și să te văicărești că lumea e crudă)
Fie că atunci când te gândești la iubire îți vine în minte imaginea partenerului de viață, a prietenilor, a familiei sau orice altceva, uite care sunt cei trei ucigași ai iubirii:
  • NEVOIA - Ai nevoie mereu de cuvinte frumoase, de susținere( morală,financiară, etc), de iubire, de priviri și confirmări a valorii tale. Lucrul rău nu este că ți le dorești, ci că ai nevoie de ele. Asta înseamnă că nu ai încredere în tine și ai nevoie de celălalt să-ți arate părțile tale bune, nu te iubești pe tine și ceri de la celălalt să te iubească( cât pentru doi) și să-ți confirme asta prin cuvinte și gesturi. Problema cu nevoia este că niciodată nu vei avea suficient, pentru că vei intra într-o buclă în care te vei simți bine pentru câteva minute sau ore, după ce primești ceea ce ai nevoie, apoi vei da din picioare ca și copii să primești din nou,căci resursele s-au terminat și ceri să fii hrănit. Și oricât ți s-ar oferi, întotdeauna ți se va goli rezervorul iubirii la scurt timp și vei cere iar și iar…până când celălalt, lipsit de energie și pasiune, va renunța. Să-ți ofere…sau chiar la tine.
  • AȘTEPTĂRILE - “Celălalt trebuie să facă asta, să fie așa, să-mi spună, să-mi arate, să mă facă să simt valoros, iubit,satisfăcut. Eu îi dăruiesc iubirea mea, timpul meu, cuvintele mele, el e dator să-mi dea înapoi ceea ce mi se cuvine”. Așa arată dialogul tău interior? Să-ți dau un exemplu. Trimiți un mesaj persoanei iubite. Aștepți să-ți scrie înapoi? NU, nu trebuie să o facă, iar asta nu înseamnă că nu simte la fel, ci pur si simplu nu simte să-ți scrie. Dacă aștepți un răspuns atunci nu i-ai scris din iubire, ci pentru că aștepți de la el o confirmare, un semn, orice.
Și așteptările distrug iubirea pentru că aștepți de la celălalt să fie cum vrei tu. Să te iubească cum vrei tu, să se îmbrace cum vrei tu, să vorbească într-un anume fel, să se poarte AȘA CUM TREBUIE . Asta e ca și când ai merge la magazin să-ți cumperi o pereche de blugi și spui “O să-i duc la modificat.Le schimb culoarea, nasturii și îi strâmptez, apoi sunt buni”.  Problema cu oamenii e că oricât i-ai “modifica”, tot nu vei fi fericit pentru că modificarea trebuie să aibă loc în tine. În fond, tu ești cel nemulțumit .
  • GELOZIA- Ai impresia că celălalt îți aparține. E al tău. Și nimeni nu are dreptul nici măcar să se uite la el, dapăi să facă el greșeala de a se uita după alte chipuri…atunci ar ieși un scandal monstru în care tu vei fi victima, iar el trădătorul. Ei bine…nu numai că nu-ți aparține, însă dacă ești gelos, nu ai încredere în tine. Nu-ți cunoști valoarea și ai impresia că oricine poate fi un intrus și există riscul să fie mai bun ca tine.
Cum ai reacționa dacă ar veni într-o zi la tine partenerul de viață și ți-ar spune că astăzi s-a simțit atras de altă femeie/alt bărbat? Ai izbucni într-o criză de nervi și de plâns? Sau l-ai întreba ce anume l-a atras la cealaltă persoană? Ai căuta oare în tine aspectele tale forte și cele slabe și ți-ai examina propriile răni? Sau i-ai da cu tigaia în cap?
Dar dacă ți-ar spune că s-a îndrăgostit de altcineva? Ai cataloga toți bărbații/toate femeile ca fiind ….( aici găsește tu ce denumiri de animale vrei, că sunt destule) și l-ai blestema după ani de iubire? Sau l-ai lăsa să meargă liber, pe drumul lui, dorindu-i binele și fericirea?
 Dacă nu răspunde la telefon te panichezi și te gândești că te înșală sau că TREBUIE să-ți răspundă de fiecare dată? Aici nu mai comentez nimic, sunt convinsă că te-ai prins singur.
 Gelozia vine din propriile răni, frustrări, neîncrederi și goluri. Nimeni nu e dator să ți le umple sau să-ți confirme iubirea lui veșnică. Și da, câteodată iubirea moarte. Cel iubit poate să plece( nu neapărat pentru alt om), să moară sau să vă înstrăinați, iar atunci vei rămâne doar cu cât ai IUBIT ȘI DĂRUIT TU. Oricât l-ai judeca pe celălalt și te-ai poziționa în starea de victimă, te simți cu adevărat rău, când nu ești împăcat cu tine că ai dăruit tot ce ai avut mai bun.Iar dacă ai oferi dintr-un preaplin din tine, ghici ce? Chiar dacă cel iubit pleacă, nu pierzi nimic, căci tot întreg rămâi.
 Mi-a spus cineva recent că nu crede în autosuficiență pentru că avem nevoie și de ceilalți oameni. Da, și eu cred asta. Chiar am susținut că una din treptele inteligenței emoționale constă în domeniul interpersonal. Interacționăm cu ceilalți oameni și e necesar să ne dezvoltăm relațiile. Susțin doar că trebuie să începi cu tine însuți. Să-ți găsești tu puterea interioară, iubirea și aprecierea, ca apoi să poți oferi ,nu să iei de la celălalt, să te agăți de el, să-l sufoci și să-l golești de toate resursele, doar pentru că așa trebuie și el ți-e dator,căci a avut norocul ca tu să-l iubești.
 În concluzie, pentru o iubire plină, caută să devii tu un om plin, care oferă pentru că așa simte, nu pentru că are nevoie de un răspuns înapoi.
 Orice om ai iubi în prezent, iubește-l așa cum e, sau lasă-l să-l iubească altcineva pentru că nimeni nu merită să fie întemnițat în brațele tale de caracatiță flămândă.
 Nu cere de la celălalt lucrurile pe  care nu ți le poți oferi singur( apreciere, admirație,afecțiune). Și asta o spun pentru tine.(caută să te apreciezi, să te iubești si să te admiri singur. Fă acele lucruri care te vor ajuta să te vezi cu alți ochi și să te simți valoros. Ce ai putea face chiar azi să te simți unic și să-ți crești încrederea în tine?) Vei fii de o mie de ori mai fericit când vei găsi aceste resurse în tine și nu vei mai avea nevoie să ți le confirme cineva. Când vei primi ceea ce tu simți deja că ai, vei simți totul mai intens pentru că nu vei mai avea așteptările ca celălalt să se poarte într-un anume fel, ci îl vei iubi pentru ceea ce este, iar apoi vei celebra iubirea, nu o vei ineca.
 Dacă tu ești responsabil de partea ta de relație și de plin, iar celălalt de al lui, iubirea va fi ca un dans care curge frumos și amândoi conduc și oferă pe rând
 Lasă-l pe celălalt să se exprime și manifeste așa cum e el, iar tu caută să-l redescoperi în fiecare zi, altfel. Nu considera că îl cunoști și știi deja tot ce se poate ști. Ai proiectat realitatea și așteptările tale asupra lui, iar acum așa ți se arată.
 Dacă ți-e geamul murdar, oricât de frumos ar fi peisajul de afară nu îl vei putea vedea clar. Și atunci ce faci? Încerci să schimbi peisajul? Sau să-ți cureți propriul geam?
Dacă îți dorești să întâlnești pe cineva, care să repare situațiile neplăcute din viața ta, care să îți aducă bucurie în ciuda a tot ceea ce spune sau crede restul lumii, uită-te în oglindă și rostește acest cuvânt magic: Bună! “- Richard Bach

 http://entuziasm.ro/dezvoltare-personala/cei-trei-ucigasi-ai-iubirii/

duminică, 16 septembrie 2012

OSHO - Despre suferinta

"CONTINUAM SA NE TOT EVITAM PROPRIA SUFERINTA. Daca te simti nefericit, dai drumul la radio sau la tv si devii interesat. Incepi sa citesti ziarul ca sa poti uita de suferinta ta, sau mergi la un film, sau te duci la barbatul sau femeia ta. Iesi in club, te duci la shopping, doar sa te tii cumva la distanta de tine, ca sa nu-ti vezi rana, ca sa nu ai nevoie sa privesti in interiorul tau si sa vezi cat de tare doare acolo. OAMENII CONTINUA SA SE EVITE PE SINE. Ce stiu ei despre suferinta? Cum se pot gandi ei la suferinta intregii existente? Mai intai, trebuie sa incepi cu tine insuti. DACA TE SIMTI NEFERICIT, FA DIN ACEASTA O MEDITATIE. Aseaza-te in tacere, inchide usile. La inceput, simte-ti suferinta cu cat mai multa intensitate posibil. Simte durerea. Cineva te-a insultat. Acum, cel mai simplu mod de a evita durerea este de a te duce la acela si sa-l insulti si tu pe el, astfel incat sa devii ocupat cu el. Aceasta nu este meditatie. DACA TE-A INSULTAT CINEVA, FII RECUNOSCATOR FATA DE ACELA fiindca ti-a dat posibilitatea de a simti o rana adanca. El a deschis o rana in tine. Rana poate fi creata de multe, multe insulte pe care le-ai suferit in viata ta. Se poate ca acela sa nu fie cauza tuturor suferintelor tale, dar a declansat procesul. INCHIDE-TE IN CAMERA, ASEAZA-TE IN LINISTE, fara a nutri manie la adresa acelei persoane, ci cu o constientizare totala a acelui sentiment care apare in tine – senzatia de durere ca ai fost respins, ca ai fost insultat. Si apoi vei fi surprins ca nu doar acel om este acolo: ci toti barbatii si toate femeile care te-au insultat vreodata vor incepe sa iti apara in memorie. Vei incepe nu doar sa ti le reamintesti, VEI INCEPE SA LE RETRAIESTI. SIMTE RANA, SIMTE DUREREA – NU O EVITA. De aceea, in multe terapii, pacientului i se spune sa nu ia medicamente inainte de inceperea terapiei, dintr-un simplu motiv: MEDICAMENTELE SUNT UN MOD DE A SCAPA DE SUFERINTA INTERIOARA. Ele nu iti permit sa-ti vezi ranile, ele le reprima. Ele nu-ti permit sa intri in suferinta. Si daca nu intri in suferinta, nu te poti elibera din captivitatea ei. Este perfect stiintific, INAINTE DE A MERGE LA UN GRUP, SA RENUNTI LA TOATE DROGURILE – daca e posibil chiar si la droguri precum cafea, ceai, tigari, deoarece toate acestea sunt moduri de a fugi. Ai observat aceasta? ORI DE CATE ORI TE SIMTI NERVOS, INCEPI IMEDIAT SA FUMEZI. Este un mod de a evita nervozitatea; devii ocupat cu fumatul. In realitate e o regresie. Fumatul te face sa te simti din nou ca un copil – lipsit de griji si de raspunderi – deoarece fumatul nu e altceva decat un piept de mama simbolic. Fumul cald care intra inauntru, te poarta spre zilele in care te hraneai la pieptul mamei, laptele cald intra in tine; iar sfarcul a devenit acum tigara. Tigara este un sfarc simbolic. PRIN REGRESIE, EVITI RESPONSABILITATILE SI DURERILE DE ADULT. Si asta se petrece cu ajutorul multor, multor droguri. Omul modern este mai drogat ca niciodata inainte – deoarece omul modern traieste intr-o mare suferinta. Va fi imposibil sa traiesti fara droguri in atat de multa suferinta. Acele droguri creeaza o bariera; te tin drogat si nu iti permit sa ai destula sensibilitate pentru a-ti cunoaste durerea. PRIMUL LUCRU PE CARE IL AI DE FACUT ESTE SA INCHIZI USILE SI SA LASI ORICE FEL DE OCUPATIE – privitul la televizor, ascultatul radio-ului, cititul de carti. Opreste orice ocupatie, deoarece si aceasta este un drog subtil. RAMAI DOAR TACUT, COMPLET SINGUR. Nici macar nu te ruga – deoarece si aceasta este un drog; devii ocupat, incepi sa vorbesti cu Dumnezeu, incepi sa te rogi, fugi de tine. Atisha spune: Fii doar tu insuti. Indiferent cat de mare este durerea si indiferent cat de mare e suferinta, las-o sa fie. MAI INTAI EXPERIMENTEAZA ACEASTA IN INTENSITATEA EI TOTALA. Va fi dificil, va fi sfasietor. Poti incepe sa plangi ca un copil, sa te rasucesti la sol de durere – corpul tau se poate contorsiona. Poti simti deodata ca durerea nu este doar in inima, ci este in tot corpul – ca te doare peste tot, ca intreg corpul tau nu este altceva decat durere. Daca o poti experimenta – si aceasta e de o importanta imensa – incepe sa o absorbi. Nu o arunca. ESTE O ENERGIE ATAT DE PRETIOASA, NU O ARUNCA. Absoarbe-o, bea-o, accept-o, ureaza-i bun venit, simte recunostinta fata de ea. Si spune-ti tie: "De data aceasta nu o voi evita, de data aceasta nu o voi respinge, de data aceasta nu voi arunca. De data aceasta o voi bea, o voi primi ca pe un oaspete. De data aceasta o voi digera." E posibil sa iti ia cateva zile pentru a reusi. Dar in ziua in care reusesti, vei da peste o usa care te va duce foarte departe. O noua calatorie a inceput in viata ta, te indrepti spre un nou fel de a fi -- deoarece imediat, IN MOMENTUL IN CARE ACCEPTI SUFERINTA FARA NICIO RESPINGERE, ENERGIA EI SI CALITATEA EI SE SCHIMBA, nu mai exista durere. De fapt, esti pur si simplu surprins; nu iti vine sa crezi, este atat de incredibil. Nu-ti vine sa crezi ca suferinta poate fi transformata in extaz, ca durerea poate deveni bucurie. ” OSHO Cartea Intelepciunii (articol primit prin email - preluat de pe Facebook)

sâmbătă, 18 august 2012

“Am puterea de a învia morţii” - Peter Deunov (Beinsa Douno)

 

Într-o zi, în cadrul uneia dintre conferinţele sale, Maestrul Peter Deunov a afirmat: “Pot învia morţii, am această putere. Pot vindeca toate bolile, căci am, de asemenea, această putere. Dar la ce bun ?

Imaginaţi-vă un purceluş, cufundat complet în noroi, ai cărui ochi strălucitori sunt singurii care trădează prezenţa unei fiinţe vii. Iau un lighean cu apă caldă şi săpun şi îl spăl până ce pielea îi devine roz şi părul de un alb argintiu; ce frumos şi drăgălaş este atunci ! Dar imediat ce l-aş lăsa liber, unde credeţi că s-ar duce ? S-ar îndrepta spre mocirla cea mai mizerabilă şi ar deveni din nou de nerecunoscut.
Vă întreb atunci: la ce bun toată osteneala mea ?

Imaginaţi-vă acum că mă instalez într-un loc unde se încrucişează drumurile spre Paris, Londra, Berlin, Roma, Moscova, Istambul şi că mă apuc să îngrijesc bolnavi. Faima mi se va răspândi în curând în cele patru colţuri ale lumii. Se va produce atunci un blocaj rutier de proporţii uriaşe din cauza maşinilor care vor aduce bolnavii. Vor fi trimişi din toate ţările medici pentru a examina bolnavii, a stabili diagnostic, a constata gradul evoluţiei şi vechimea bolii, a lua informaţii despre pacient, despre condiţiile de viată, vârsta, slujba, identitatea, hrana etc. Toate aceste date vor trebui înregistrate şi abia atunci l-aş putea îngriji ! Apoi, va fi din nou examinat pentru a se determina transformările organice produse; toate acestea vor face obiectul unor comunicări, rapoarte etc.

Vor veni din toate părţile ziarişti pentru a scrie reportaje senzaţionale. Cu ei înseamnă deja foarte multă lume: bolnavi şi însoţitori, medici, ziarişti, oameni de ştiinţă, curioşi. Vor veni şi cei pe care i-am vindecat pentru a-mi aduce cadouri în semn de recunoştinţă.

Vor apărea apoi comercianţii de toate soiurile: vânzătorii de clătite, de carne la grătar, băuturi; se vor ridica hoteluri, se vor amplasa circuri, locuri de distracţie ! Seamănă deja cu un târg oriental, iar eu voi continua să îngrijesc bolnavi !

După aceea îi voi vindeca, bolnavii de treizeci şi cinci, patruzeci, cincizeci de ani vor spune: «Am trăit cincizeci de ani, care s-au scurs foarte repede. Cât mi-a mai rămas de trăit ? Poate zece, douazeci de ani care, de asemenea, vor trece foarte repede. Viaţa este scurtă ! Vreau să profit de ea pentru a bea, a mânca, a mă distra pe cât este posibil, fiindcă mâine voi muri !»

Şi se vor arunca cu frenezie în toate plăcerile, excesele, orgiile, care fuseseră de fapt cauza bolii lor !

Rezultatul – aceleaşi consecinţe care, oricum, îi vor duce la cimitir.

Vă întreb atunci: care este profitul muncii mele, al sacrificiului meu ?

În vechime, Arhimede afirmase: «Daţi-mi un punct de sprijin pentru a-mi fixa pârghia şi voi deplasa orbita Pământului !». Precum el, voi spune şi eu: «Daţi-mi un punct de sprijin pentru a-mi fixa pârghia şi voi modifica orbita vieţii !»

Punctul de sprijin pe care îl caut sunteţi voi, ucenicii mei, iar pârghia este învăţătura mea. Voi o veţi încerca, veţi aplica, o veţi aduce lumii, o veţi prezenta pe înţelesul tuturor celor care o doresc, cărora le este accesibilă. Vor constata că aduce bucuria, sănătatea, bunăstarea, cunoaşterea, dragostea şi sensul vieţii.

Mare este viaţa ! Luminos este viitorul care-l aşteaptă pe om ! Ne vor urma mii de oameni şi astfel lumea va cunoaşte o nouă direcţie, un drum nou şi luminos !”


joi, 14 iunie 2012

Sapte reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii




  



1.Starea de bine mintal grabeste refacerea fizica
Este regula numarul unu, si toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grabeste refacerea fizica… Sanatatea noastra este o functie a psihicului si a gandirii pozitive. Omul este ceea ce gandeste. O gandire care selecteaza afecte pozitiv, o gandire bazata pe multumire ferma va asigura o sanatate buna sau o recuperare rapida. Aceasta se intampla deoarece traim intr-o lume in care pierdem adesea conditia sanatatii celei bune. Multumirea launtrica este garantul pastrarii acestei stari.
Cum se poate dobandi multumirea? Muta mintea de la „veacul acesta“ si mintea se va schimba. Intrebati-va: suntem
 multumiti? Exista o relatie intre multumire si inteligenta, intre multumire si intelegere. Daca esti tipul cerebral, intai intelegi lumea si esti multumit ca lumea este ceea ce este. Daca apartii tipului intuitiv, afectiv, intai iti creezi starea de multumire, si va urma intelegerea. Depinde carui tip mental ii apartii. Daca dominanta este intuitiva, atunci creeaza-ti o stare de multumire; din ea va rezulta inteligenta. Daca dominanta este cerebrala, atunci intelegerea creeaza multumire.
Este un fapt valabil si in relatia dintre doi oameni, doi soti. V-ati pus vreodata intrebarea de ce apar frecvent situatii conflictuale intre soti? Pentru ca nici unul nu
intelege natura celuilalt. De pilda, femeia trebuie inteleasa din punct de vedere al dinamicii afective. Osciland intre inchidere si deschidere. Ca sa se refaca afectiv, uneori femeia se inchide, se retrage in sine, pare mahnita. Barbatul o vede inchisa si retrasa si atunci se gandeste ca sentimentele ei fata de el s-au racit. Dar acel barbat nu intelege ca asa-zisa raceala a femeii este o faza naturala, prin care ea trebuie sa treaca pentru a-si reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculina este alta, osciland intre fuga si revenire. Ca sa-si refaca afectivitatea, barbatul fuge. Iata de ce, atunci cand vede un barbat „fugind“, femeia n-ar trebui sa se teama ca sentimentele lui fata de ea s-au racit; ea ar trebui sa stie ca dinamica lui afectiva se reface prin fuga. Aceasta idee nu trebuie inteleasa eronat, cum ca cei care fug au si dreptate s-o faca. Fuga poate fi exprimata divers — un barbat „fuge“ in cititul presei, e absent din casa. E si asta o fuga. Sau „fuge“ sa joace table cu vreun vecin. Sau „fuge“ la manastire, daca este mai pios. Femeia trebuie sa inteleaga ca barbatul are, la un moment dat, nevoie sa „fuga“. Intelegerea faptului ca asemenea stari sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte, conflicte care genereaza ulterior perturbari de personalitate ale membrilor familiei — fie localizate pe termen scurt, fie cu amprenta de durata aspra copiilor.
Psihologii au explicat deja ca majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii nostri mai tarziu, sunt cauzate de conflictele din familie,aparute in perioada copilariei. Aceasta este, deci, prima regula: sanatatea este o consecinta a binelui mental. Iar acest bine mental are la baza intelegerea si starea de multumire. Nu de  automultumire, ci acea multumire care, la urma urmei, inseamna intelegere.

2. Nu considera boala ca o pedeapsa pentru pacate

Unii considera boala ca fiind o pedeapsa pentru pacate: aceasta este o dovada de slabire psihica. Omul bolnav se reface mai greu, atunci cand considera ca a fost batut de Dumnezeu, si ca Atotputernicul i-a dat boala, in chip de pedeapsa. Dar daca boala nu este o pedeapsa pentru pacate, ce este ea, atunci? Putem vorbi despre boala ca fiind o oprire de la pacat, o informatie, o atentionare ca am incalcat o lege.
Intr-o carte celebra, care se cheama Calatorie inspre soare apune, personajul principal este o maimuta. O maimuta poznasa, nascuta dintr-o piatra. Ea se duce sa caute initierea. Un maestru o ajuta sa obtina initierea si astfel, ea a devenit „egala cerului“, nemuritoare. Insa, cu toate ca era nemuritoare, maimuta tot facea pozne. Tot asa e si situatia omului: desi dobandeste atata stiinta, salbaticia din el nu dispare. Ei bine, aceasta maimuta, ajungand la un moment dat in cer, face taraboi printre sfinti, rastoarna niste cazane unde se fierbea elixirul vietii, strica niste tocmeli… Sfintii se supara si se plang lui Dumnezeu, ca o maimuta intoarce totul cu susul in jos. Si atunci Dumnezeu ii spune lui Buddha: „Ia tu maimuta asta, ca e din India, e din tara ta. Ia-o si da-i un leac sa se astampere!“ Si Buddha a luat un cerculet de fier, l-a pus pe capul maimutei si l-a fixat bine, ca ea sa nu-s poata da jos, spunandu-i: „De cate ori vei calca o lege divina, cercul te va strange!“ Si a venit maimuta pe Pamant; cum facea o pozna mare, cerculetul o strangea si atunci se cumintea.

Iata deci ca durerea ei de cap nu era o pedeapsa, ci o informatie ca a incalcat o lege sacra, o lege impotriva vietii. Noi nu stim ca, in realitate, am incalcat o lege, iar ca daca ne-am corecta atitudinea si n-am mai incalca legea, ne-ar lasa durerea de cap, fara pastila si fara doctor. Iata deci ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la pacat.
S-a pus adesea intrebarea: „De ce ne imbolnavim?“ Un raspuns ar fi ca ne imbolnavim ca sa ne amintim de Dumnezeu. Intotdeauna cand suntem bolnav, ne amintim de Dumnezeu. Putem spune ca, de fapt, ne imbolnavim ca sa ne smerim, ca sa ne aducem aminte ca suntem trecatori. In afara de asta, de ce ne mai imbolnavim? Ne imbolnavim ca sa smulgem tandrete. In lumea aceasta, in care toti sunt grabiti, nimeni nu vrea, nu are timp sa ne dea tandrete. Atunci, inconstient, ce facem? Ne imbolnavim, ca sa smulgem tandrete, caldura. Le amintim celor din jur ca ne datoreaza caldura, caci ei uita! Toti datoram ceva semenului nostru.


3. Boala nu trebuie privita ca o catastrofa, ci ca un prilej de introspectie, de liniste, de intrerupere a gandurilor

Definitia pacatului o stim. Pacatul reprezinta grijile si incalcarea celor trei legi universale revelate. Daca pana acum nu stiati foarte limpede ce inseamna „pacat“, iata o definitie care sa va ajute. Pacat inseamna sa-ti faci griji — daca-ti faci griji, ai pacate. Grijile ne imputineaza linistea, imputineaza viata. „Rumegarea“ gandurilor slabeste omul. Boala prilejuieste aceasta intrerupere a grijilor; este o oprire fortata din „mecanica pacatului“, din mecanica vietii pline de pacate.  Exista o a 11-a porunca — noi stim doar 10, pe care le-am interiorizat si dupa care ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset in Psalmul 45 si suna asa: „Opreste-te si cunoaste!“ („Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu“ Ps. 45:10). Consideram aceasta fraza ca porunca a 11-a.

Stiti ca in Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! In afara de cele 10, cele mai importante, din primele 5 Carti ale lui Moise, apar deci si multe altele. Iar a 11-a ar fi „Opreste-te si cunoaste!“. Nu poti ajunge la cunoastere, din mers. Noi trebuie sa descoperim oprirea spirituala. Opreste-te si citeste Filocalia sau Patericul. Opreste-te si petrece un minut de introspectie. Introspectie inseamna linistea interioara. Nu analiza interiorul: analiza este un viciu intelectual. Introspectia este doar liniste interioara.
Opreste-te deci si cunoaste inaltimea ta spirituala, precum si dimensiunea ta cea mare. Aceasta a 11-a porunca este incununarea celor 10 porunci cunoscute, dupa ce te-ai civilizat, cand incepi sa-ti descoperi dimensiunea metafizica. „OPRIREA“ este o practica. Ea a fost dezvoltata in Filocalie, care a propus „exercitiul celor 6 opriri“. Acest „opreste-te!“ se poate referi si la controlul celor 6 surse de agitatie si dezorganizare a personalitatii. Prima oprire este stabilitatea fizica: ea atrage dupa sine stabilitatea mintii si lipsa grijilor. A doua oprire este oprirea de la pacat. A treia oprire este oprirea de la mancarea care ne aprinde. A patra oprire: de la a ne aduna cu oamenii inferiori moral — deci un indemn de a te aduna cu oameni sporiti, cu oameni cu preocupari inalte. Oprirea este stazis. In greceste, stazis inseamna exercitiu spiritual, cum ar fi rugaciunea. Si rugaciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula a treia: boala e un prilej de oprire, de introspectie.
Omul se imbolnaveste nu numai pentru ca incalca o lege, ci ca sa-si aminteasca de o lege sacra si sa se schimbe…


4. Boala este un prilej de schimbare
Daca vom privi boala din acest punct de vedere si daca nu ne vom mai teme de ea, vom constata ca astfel iesim mai repede din boala. Dupa ce au fost bolnavi, multi oameni si-au schimbat modul de a manca, de a trai, de a (con)vietui.


5. Devii sanatos, daca iti doresti cu adevarat acest lucru

Asta inseamna, intrucatva, ca multi sunt bolnavi pentru ca, in inconstient, ei se lasa sa fie bolnavi. Afirmatia poate parea, la prima vedere, socanta. Si totusi, ei sunt bolnavi, in primul rand ca sa-si atraga un beneficiu: vor sa fie tratati ca niste copii. Cand lupta vietii ne copleseste, toti simtim nevoia sa fim tratati precum copiii; atunci, subconstientul „cheama“ o boala. Daca vrei cu adevarat sa devii sanatos, devii sanatos.

6. Ajuta-ti subconstientul sa grabeasca vindecarea

Acest lucru este posibil: sa-ti ajuti subconstientul. Este un proces care se petrece in stare de relaxare, intr-o stare destinsa — mai ales daca esti bolnav. Relaxat, cu ochii inchisi, repeta-ti formule de insanatosire. Cea mai cunoscuta astfel de formula este: „Ma simt din ce in ce mai bine, pe zi ce trece, din toate punctele de vedere“; ea trebuie rostita la indicativ prezent, pentru ca subconstientul nu cunoaste alte timpuri verbale. Aceasta formula a fost folosita de dr. Emile Coué, care a vindecat, prin ea si printr-un climat psihic spiritual, sute de cazuri. Repetarea acestei formule duce la preluarea ei de catre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile de refacere, acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul si formatiunile reticulare trimit comenzile de refacere, acolo unde este slabita structura noastra. Daca aceasta formula este repetata de trei ori pe zi, in perioadele in care ne simtim slabiti, timp de 21 de zile, admitand ca este un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine intotdeauna o imbunatatire.

7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boala poate sa fie un prag initiatic

Boala nu numai ca iti da o informatie despre viata, dar iti poate crea si conditia unei schimbari mentale profunde, o traire initiatica. Acestea sunt regulile restabilirii sanatatii. Ajungem din nou la regula dintai: starea de bine mental intretine starea de bine fizic si grabeste refacerea fizica. Cu cat vom supraveghea mai bine mentalul, cu atat vom stapani starea de sanatate. Omul ar trebui sa stie nu numai cum poate sa-si revina, cum sa-si restabileasca sanatatea. El ar trebui sa stie cate ceva despre corelarea dintre greseala si boala — ce tip de greseala naste o categorie de boala — tocmai pentru a evita imbolnavirea. Asta trebuie retinut: faptul ca, sanatosi fiind, putem sa evitam o eventuala imbolnavire, prin starea de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cladita prin autoimpunere si prin purificare.
Predispozitia noastra pentru boala vine din predispozitia pe care o avem de a alege raul. Noi suntem cei care alegem raul. Dumnezeu nu vrea raul omului; omul alege raul. Omul alege raul, pentru ca este uneori nestiutor. Nu stie exact ce e bine si ce e rau. Alteori, omul alege raul din constrangere. E constrans sa il aleaga. Constrangerea tine de firea omului, inca de la nastere. Originea bolilor depaseste, adesea, puterea noastra de intelegere.


Exista 3 origini reperabile
:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nascut cu o povara in soarta. Nu esti raspunzator de aceste boli, ele sunt niste poveri. Te-ai nascut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute in perioada prenatala si in copilarie. Daca au existat conflicte puternice sau traume in acea perioada, individul le va resimti in tot timpul vietii. Iata de ce copilaria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grija.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, in limba greaca, inseamna lege. Acestea sunt bolile despre care deja am vorbit, venite dintr-o incalcare a Legii revelate. Si este palierul actual: cumul cotidian de erori.

Pe langa toate acestea, la maturitate putem sa observam ca in noi exista o predispozitie la imbolnavire, in functie de anumite coordonate — doua la numar. Adica: (1) ne imbolnavim pentru ca suntem agresivi si (2) ne imbolnavim pentru ca ne simtim vinovati.
Agresivul si vinovatul se imbolnavesc mai usor. Neagresivul si nevinovatul fac fata multor conditii grele, fara sa se imbolnaveasca; fac fata si mediilor contaminate, fara sa se imbolnaveasca. In privinta agresivitatii, trebuie spus ca de multe ori nici nu o constientizam. Va stiti agresivi? Cu siguranta, nu!

Exista printre cunostintele mele, un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge la biserica, este un bun inchinator, un practicant al religiei. Cu toate aceste calitati, femeia de langa el, prietena lui, simtea langa el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine sa ma intrebe de ce se intampla acest lucru, de ce ea simte astfel. Daca o priveai pe tanara cu un ochi care vede aura, constatai ca in preajma barbatului respectiv aura ei era perforata, zdrentuita parca. Concluzia este ca barbatul avea o agresivitate inconstienta, foarte puternica, care zdrentuia aura partenerei sale. El s-a mirat atunci — de unde agresivitate, cand se stia pios, milostiv? Stand un pic de vorba cu el, am aflat ca mai fusese casatorit, divortase si ii purta o ura inversunata, primei sale sotii. E lesne de inteles ca, in preajma lui, orice femeie simte un mare disconfort, pentru ca el se impotriveste femeii in sine. Afland acestea, barbatul m-a intrebat ce-i de facut. „Trebuie sa-ti  rezolvi agresivitatea inconstienta“, i-am spus. In viata sa constienta, el era bun, milostiv, insa inconstient era agresiv. El stia ca este bun ca painea lui Dumnezeu — facea si pomeni, punea lumanari la biserica — nu agresiv.
„Cum sa-mi dizolv agresivitatea inconstienta?“ m-a intrebat.

L-am sfatuit ca in fiecare zi, in rugaciunile sale, sa o pomeneasca pe fosta lui sotie si sa ceara pentru ea putere, sanatate, gandire buna.
„Cum sa cer asa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie!, a ripostat el. Nu pot sa ma rog pentru ea!“
„Trebuie sa depasesti acest nu pot! Numai daca te rogi pentru ea, o sa-ti dizolvi agresivitatea inconstienta“.
„Dar nu merita…“, mi-a raspuns.
„Tocmai pentru ca nu merita! Cu cat te rogi mai mult pentru ea, cu atat ea va inflori, acolo unde se afla“.
„Dar nu merita sa infloreasca! Vreau sa piara, sa se usuce!“
„Iata, cred ca ti-ai constientizat destul de bine de ce, cand se afla langa tine, partenera are aura zdrentuita!“, i-am zis eu atunci.
Ce se intampla, cand ai o aura zdrentuita? Esti vulnerabil. Poti sa iei foarte usor o gripa sau o infectie, de exemplu. In acelasi timp, poti resimti influenta negativa ce vine dinspre o anumita persoana, sau pur si simplu din campurile din jurul nostru (din care, cand suntem sanatosi, selectam numai pozitivitatea). Revenind, pot sa va spun ca acel pacient a reusit, pana la urma, sa se vindece, sa se roage cu bucurie pentru acea „scorpie“. In cele din urma, a inceput sa vada ca nu era chiar asa de scorpie cum credea el, si ca numai incarcatura lui de ura o facea pe fosta lui sotie sa para atat de rea.
Cu totii avem o doza de agresivitate inconstienta, sa stiti. Ne nastem cu ea. Ea este baza complexului Cain. Inconstient, vrei sa-l elimini pe semenul tau. Omul se simte bine daca elimina un om. Subconstientul se simte bine, cand lichideaza pe cineva, cand extermina. Ce inseamna acest lucru? Sa ne gandim la serviciu, de exemplu. Toti colegii iti par rai si uraciosi. Te-ai simti bine, daca ai reusi zilnic sa elimini cate unul… Inconstient, deci, purtam in noi complexul Cain — unii mai puternic, altii mai slab. Cert este ca acest complex produce in noi o anumita vulnerabilitate. Cum dispare agresivitatea inconstienta? La modul practic, aceasta agresivitate dispare mancand mai des verdeturi. E un lucru la indemana noastra. Daca mananci verdeturi, descreste agresivitatea inconstienta — foarte simplu. Este una dintre cele 6 retineri: retinerea de la hrana care aprinde simturile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dam seama, mancam asemenea hrana spre imputinarea vietii noastre si spre uratirea ei.
Dar mai ales terapia iertarii si ofranda remediaza agresivitatea inconstienta. „Impaca-te cu aproapele tau… cu fratele tau, cu parasul tau“. (Matei 5:23-25). Daca ai o aversiune fata de cineva, atunci la rugaciune evoca-i fata senina si „daruieste-i“ mental: pace, sanatate si Har. Agresivitatea inconstienta se imparte si ea in 3 categorii: impotriva ta, impotriva semenului tau si impotriva spatiului in care traiesti. Conflictul psihic cu spatiul predispune la boli de piele, dar si la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi impotriva lor insisi sunt foarte multi. Poate tu crezi despre tine ca esti bland. Adesea cei blanzi ii iarta pe toti ceilalti si se ataca pe ei insisi. Asta este o agresivitate impotriva ta. Sa nu spui niciodata: „Nu merit sa traiesc“. Aceasta agresivitate naste predispozitii maladive in zona bazala, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la aceasta atitudine, de la aceasta auto-depreciere, de la aceasta atitudine de a minimaliza femeia. Daca aveti probleme in zona bazala, la aparatul uretral, sa stiti deci, ca prima masura pe care trebuie s-o luati este sa va schimbati atitudinea fata de voi inseva.  Orice alta depreciere naste aici vulnerabilitate.
Material primit prin e-mail 
SURSA (printre multe altele http://anatolbasarab.me/2012/05/23/7-reguli-filocalice-pentru-restabilirea-sanatatii, dar textul apare pe multe siteuri si bloguri, insa nu am reusit sa aflu autorul)


.

__,_._,___


joi, 7 iunie 2012

Og Mandino – Cel Mai Vestit Vanzator Din Lume (un fragment despre iubire)

”Acesta este cel mai mare secret al succesului dintre cele ce se pot spune in cuvinte. Un brat viguros poate sparge un scut si chiar sa ia viata cuiva, insa doar nevazuta putere a iubirii poate deschide inimile oamenilor…; si pana cand nu voi stapani aceasta arta, nu voi fi mai mult decat un iubitor de maruntisuri.
Voi face din iubire cea mai puternica arma si nici unul dintre cei pe care ii voi provoca nu se va putea apara de forta ei. Argumentele mele i-ar putea contrazice, vorbele mele i-ar putea face banuitori, chipul meu i-ar putea face sa ma suspecteze, totusi iubirea mea va topi toate inimile ca un soare ale carui raze dezgheata pamantul inghetat. Si cum voi face aceasta? De acum inainte, voi privi toate lucrurile cu iubire si ma voi naste din nou.
Voi iubi soarele, pentru ca imi incalzeste corpul; voi iubi ploaia pentru ca imi curata spiritul; voi iubi lumina, pentru ca imi arata calea; voi iubi si intunericul, pentru ca imi arata stelele.
Voi spune bun-venit fericirii, pentru ca ma face marinimos si voi indura tristetea, pentru ca-mi deschide sufletul. Voi aprecia recompensele, daca ele mi se cuvin; voi spune bun venit si piedicilor, pentru ca ele sunt cele care ma intaresc.
Imi voi lauda dusmanii si ei imi vor deveni prieteni; imi voi incuraja prietenii si ei imi vor deveni frati; voi cauta intotdeauna motive sa binecuvantez; niciodata nu-mi voi gasi scuze sa barfesc. Cand voi fi tentat sa critic, imi voi musca limba; cand voi merge la rugaciune, imi voi inalta vocea din toate puterile.
Voi iubi toti oamenii, pentru ca fiecare are calitati care merita admirate, chiar daca uneori ele sunt ascunse. Cu iubire, voi sfarama zidul de suspiciune si ura pe care l-au construit in jurul inimii lor si in loc voi construi poduri, astfel ca iubirea mea sa intre in sufletul lor. Voi iubi pe cei cu vointa puternica, pentru ca ei ma pot inspira.
Ii voi iubi pe cei care esueaza, pentru ca ei ma pot invata. Voi iubi regii, pentru maretia lor, ii voi iubi pe cei umili, pentru ca sunt divini. Ii voi iubi pe cei bogati, pentru singuratatea lor; ii voi iubi pe cei saraci, pentru simplitatea lor. Ii voi iubi pe cei tineri pentru increderea pe care o au; ii voi iubi pe cei batrani, pentru intelepciunea pe care o daruiesc.
Ii voi iubi pe cei frumosi, pentru armonia lor. Ii voi iubi pe cei urati, pentru sufletul lor insetat de pace. Voi intampina reactiile celorlalti cu iubire. Tot asa cum iubirea este arma care deschide sufletele oamenilor, ea este si scutul care respinge sagetile urii si sulitele furiei.
Rautatea si descurajarea se vor izbi de noul meu scut si vor deveni mai blande decat ploaia de primavara. Scutul ma va proteja in mijlocul lumii si ma va sprijini cand voi fi singur. Si cum ii voi intampina pe cei care ma vor infrunta? Intr-un singur fel: in liniste, rostind in sinele meu “Te iubesc”.
Astfel spuse, in liniste, aceste cuvinte vor straluci in ochii mei, sprancenele se vor descreti, zambetul imi va reveni pe buze si vocea mea va deveni mai profunda; iar inima lor se va deschide. Si cine va fi acela care nu va primi ceea ce ofer eu cand inima lui imi va simti dragostea? Si ma voi iubi si pe mine insami.
Atunci voi veghea orice intra in trupul, mintea si sufletul meu. Niciodata nu voi fi prea ingaduitor cu dorintele trupului, ci mai degraba voi avea grija de el prin moderatie.
Nu-i voi ingadui mintii mele sa fie atrasa in slabiciune sau in deznadejde, ci mai degraba o voi inalta catre cunoastere si intelepciune.
Nu voi permite vreodata sufletului meu sa se complaca in multumiri desarte, ci mai degraba il voi hrani cu meditatie si rugaciune.
Nu voi permite inimii mele sa devina mica si amara, ci o voi deschide tuturor, iar ea va creste si va cuprinde intreg Pamantul. De acum inainte voi iubi intreaga creatie.
Din aceasta clipa voi arunca din mine orice ura, pentru ca nu am timp de ura, ci doar de iubire. Iubirea intensa cheama iubire.
Nu este atat de important sa fii iubit, cat sa iubesti – cu toata iubirea si cu toata fiinta ta.
Astazi incep o viata noua! Fiindca fiecare zi e o noua viata pentru mine.
Si imi fagaduiesc cu sfintenie ca nimic nu va intarzia cresterea noii mele vieti. Astazi incep o noua viata a iubirii. Voi merge cu fruntea sus printre oameni.
Si stiu ca, atunci cand vreau cu adevarat ceva, intreg Universul conspira la realizarea visului meu.”