În chiar acest moment, miliarde de neuroni în creierul vostru lucrează împreună ca să genereze o experiență conștientă -- și nu orice experiență conștientă, experiența voastră a lumii înconjurătoare și a voastră înșivă în ea. Cum se întâmplă asta? Conform cu Anil Seth, expert neuroștiințific, noi toți halucinăm tot timpul; când suntem de acord cu halucinațiile noastre noi numim asta "realitate".
Însoțiți-l pe Seth pentru această minunată și dezorientantă discuție ce vă poate lăsa cu întrebări despre chiar natura existenței voastre.
Right now, billions of neurons in your brain are working together to generate a conscious experience -- and not just any conscious experience, your experience of the world around you and of yourself within it. How does this happen? According to neuroscientist Anil Seth, we're all hallucinating all the time; when we agree about our hallucinations, we call it "reality." Join Seth for a delightfully disorienting talk that may leave you questioning the very nature of your existence.
This talk was presented at an official TED conference, and was featured by our editors on the home page.
Orice se întâmplă în capul tău nu ești tu.
Orice se întâmplă în corpul tău nu ești tu.
Orice se întâmplă în lume nu ești tu.
Orice se întâmplă nu ești tu.
Totuși niciuna din astea nu poate exista fără tine, percepătorul a toate astea. - MOOJI
Satsang cu Mooji
Înregistrat pe 7 Martie 2017 în Rishikesh, India
Mooji
Baba este invitat să țină satsang în frumosul ashram al lui Maharishi
Mahesh Yogi, cunoscut local ca Ashram-ul Beatles. El explică că timp de
mulți ani ființele au venit aici în acest spațiu căutând același adevăr
și libertate către care suntem îndrumați noi astăzi. De când ashram-ul a
fost închis cu mai bine de 17 ani în urmă, nimic nu s-a prea întâmplat,
în afară de viața naturală a junglei care s-a întors cu maimuțe,
elefanți, și chiar o familie de tigri s-a mutat aici.
Întrebări
despre abandon, trecerea de la persoană la Prezență și teama de moarte
își găsesc răspuns și Mooji ne duce într-o introspecție ghidată și
dezvelește natura Conștiinței - bucuria, pacea și iubirea intrinseci.
„Simțământul „Eu Sunt” este carul Absolutului.”
-
Acesta și multe alte video-uri pot fi vizionate pe Mooji.TV: http://bit.ly/moojitv
și http://bit.ly/sahaja-express
În partea de început Papaji citește scrisoarea lui Mooji și îl îndrumă spre adevăratul abandon. (Decembrie 1993)
În cea de-a doua parte Mooji confirmă că îndrumarea și grația lui Papaji sunt una cu inima lui. (August 1997)
Subtitrarea în română din butonul CC
In the first part Papaji reads Mooji's letter and guides him into the real surrender.
(December 1993)
In the second part Mooji confirms that Papaji's guidance and grace are one with his own heart. (August 1997)
Ești pregătit să îl întâlnești pe Dumnezeu?
Atunci chiar acum, nu atinge nimic,
nicio idee—nici bună, nici rea.
Nu te implica în absolut nimic. Orice apare, pur și simplu lasă deoparte. Nu te agăța de nimic, inclusiv de imaginea ta despre tine. Și nu face niciun mare lucru despre a lăsa lucrurile. La un anumit moment le lași așa cum vin —fără buzunare pentru depozitat. Fii liber de toate implicările. Fără nume, fără aspect, fără formă, fără intenție, fără vise, fără aspirații. Nici nu te amesteca și nici nu te asocia cu nimic. Dacă cineva vine și te bate pe umăr și are nevoie urgent de ajutor, fă ce trebuie făcut, dar nu te identifica. Rămâi gol în interior. Nu spune la nimeni. Când lași totul, El va veni să te întâlnească. Îl vei cunoaște pe El care e Sinele tău. Dar nu vei putea vorbi despre asta. Nu trebuie să fie o experiență pe care „tu” o ai. Eu-l personal, ego-ul, nu trebuie să supraviețuiască acestei introspecții, acestei întâlniri. Prin urmare, nu trebuie să existe cineva care a obținut sau a dobândit ceva. Fără nume. Fără semnătură. Lasă falsul să fie ars sau spălat. Maestrul a spus: Mori dar nu fi mort. Însemnând: mori față de toate conceptele tale personale despre Dumnezeu, lume și tine însuți. Atunci vei găsi ceea ce este Nenăscut. Acesta e Dumnezeul tău, Sinele tău. Fă acest lucru. Stai cu tine însuți și doar păstrează tăcerea. Aceasta e invitația mea. Nu vorbi cu mine sau cu nimeni despre asta.
Are you ready to meet God?
Then right now, don’t touch anything,
not any idea—neither good nor bad.
Don’t get involved in anything at all.
Anything that appears, just leave aside. Don’t hold onto anything, including your self-image. And don’t make any big deal about leaving things. At a certain point you leave them as they come —no pockets for storage. Be free of all involvements. No name, no shape, no form, no intention, no dreams, no aspirations. Neither mix nor associate with anything. If someone comes and taps you on the shoulder and needs help urgently, do what needs to be done, but don’t identify. Remain inwardly empty. Tell no one. When you leave everything, He will come to meet you. You will know Him who is your Self. But you won’t be able to talk about it. It must not be an experience that ‘you’ have. The personal self, the ego, must not survive this inquiry, this meeting. Therefore, there must not be somebody who has attained or achieved anything. No name. No signature. Let the untrue be burnt or washed away. Master said: Die but don’t be dead. Meaning, die to all your personal notions of God, the world, and yourself. Then you will find that which is Unborn. This is your God, your Self. Do this. Sit by yourself and simply keep quiet. This is my invitation. Don’t talk to me or anyone about it.
Minții tale îi plac lucruri, dar ființei tale pur și simplu îi place să fie.
~ Mooji
pentru subtitrarea în română apăsați butonul CC
Filmul documentar despre satsang cu Sri Mooji în Rishikesh
Ce e
satsang? Ce e fericirea? Ce e libertatea? Există ceva neschimbător? Care
e rolul unui guru în căutarea adevărului? Acestea sunt niște întrebări
la care documentarul „Spațiul Libertății” încearcă să răspundă cu
ajutorul lui Sri Mooji și al altor căutători intervievați. Documentarul a
fost filmat în
Februarie și Martie 2015 în Rishikesh, India, pe
parcursul a 5 săptămâni de Satsang-uri Deschise cu Sri Mooji. Conține
înțelepciunea neîntrecută a Maestrului, minunate imagini și o muzică ce
atinge inima.
Film de Žiga Stanovnik & Tomo Glažar
Intervievați:
Sri Mooji, Shree, Chaitanya, Mirabai, Rishi, Mastram, Ramdas, Jesmine,
Alexander, Prija, Jan, Jožica, Nirvani, Mihaela, Daniel, Kyle.
Satsang-uri și Bhajan-uri filmate de Echipa Mooji Sangha pe durata ”Mooji Satsangs 2015” în Rishikesh.
Scenariu: Tomo Glažar, Žiga Stanovnik
Producător: Tomo Glažar
Cinematografie și Editare de: Žiga Stanovnik
Asistent: Mia Sivec
Consilier juridic: Katarina Krapež
Consultant tehnic: Čedo Mugoša
Webmaster: Tadej Zajšek
Transcrieri: Mia Sivec, Jure Golobic
Caractere de font: „Born” de Carlos de Toro
Mulțumiri speciale către: Sri Mooji, Shree, Jaya, Ramdas, Eva, Praveen
Filmat în Rishikesh, Uttarakhand, India
Februarie și Martie 2015
Produs de Floatzen 2015
Muzică:
Album
”Kissed From Within”: Jyoti - ”Kissed From Within”, Shivali & Soham
- ”Until Only I Am”, Soham - ”Replace Me”, Soham - ”Be One With This”;
Album ”Cry From The Heart Lotus”: Bahman - ”Your Face I Long For”;
Album ”River Of Light”: Shree - ”Jai Gauri Shankara”;
Album ”Into The Deep Blue”: Soham - ”Heaven Is My Home”, Monika - ”Om Namo Bhagavate Vasudevaya”;
Bhajan-uri în Rishikesh, 14 Martie 2015;
Album
”This Night We Will Not Sleep”: Shivaratri Cafe - ”Hari Om Namah
Shivaya”, Shivaratri Cafe - ”Shankara Shiva Shankara”, Shivaratri Cafe -
”Shiva Shambo”, Shivaratri Cafe - ”Bam Bhole Bam”, Shivaratri Cafe
& Soham - ”Om Namo Bhagwan”.
Toate drepturile de autor pentru muzică aparțin Mooji Media Limited, Londra
What
is satsang? What is happiness? What is freedom? Is there anything
unchanging? What is the role of guru in seeking for truth? Those are
some questions that documentary “Space of Freedom” tries to answer with
help of Sri Mooji and other interviewed seekers. The documentary was
filmed in February and March 2015 in Rishikesh, India, during 5 weeks of
Open satsangs with Sri Mooji. It contains unbeaten wisdom of the
Master, beautiful imagery and hearth touching music.
film by Žiga Stanovnik & Tomo Glažar
Interviewees:
Sri Mooji, Shree, Chaitanya, Mirabai, Rishi, Mastram, Ramdas, Jesmine,
Alexander, Prija, Jan, Jožica, Nirvani, Mihaela, Daniel, Kyle.
Satsangs and Bhajans filmed by Mooji Sangha Team during Mooji Satsangs 2015 in Rishikesh
Script: Tomo Glažar, Žiga Stanovnik
Producer: Tomo Glažar
Cinematography and Editing by: Žiga Stanovnik
Assistant: Mia Sivec
Legal advisor: Katarina Krapež
Technical advisor: Čedo Mugoša
Webmaster: Tadej Zajšek
Transcriptions: Mia Sivec, Jure Golobic
Font: Born by Carlos de Toro
Special thanks to: Sri Mooji, Shree, Jaya, Ramdas, Eva, Praveen
Filmed in Rishikesh, Uttarakhand, India
February and March 2015
Produced by Floatzen 2015
Music:
Kissed From Within, by Jyoti; Until Only I Am, by Shivali and Soham;
Replace Me, by Soham; Be One With This, by Soham, all from album Kissed
From Within Your Face I Long For, from album Cry From The Heart Lotus,
by Bahman; Jai Gauri Shankara, from album River Of Light, by Shree;
Heaven Is My Home, by Soham; Om Namo Bhagavate Vasudevaya, by Monika,
both from album Into The Deep Blue Bhajans in Rishikesh, March 14 2015;
Hari Om Namah Shivaya, Shankara Shiva Shankara, Shiva Shambo, Bam Bhole
Bam, all by Shivaratri Cafe; Om Namo Bhagwan, by Shivaratri Cafe and
Soham, all from album This Night We Will Not Sleep. All music copyright
by Mooji Media Limited, London
Sri Mooji se întoarce la casa Maestrului său, Sri Poonjaji (Papaji)
pentru prima dată după 1997. Acest video este o rară și foarte
emoționantă înregistrare a acestor câteva zile în Lucknow unde el
vizitează casa Maestrului și clădirea Satsang Bhavan, și include câteva
povești din perioada petrecută de Sri Mooji acolo în 1993 și 1997.
.....
Era în August 1997 când Sri Mooji s-a întors în Londra, cu o lună înainte ca Maestrul să părăsească corpul.
Acum,
cu trecerea a nouăsprezece ani, a fost să fie ca el să stea la porțile
casei Maestrului încă o dată. Parfumul ghirlandelor de trandafiri a adus
o atmosferă de tăcută anticipare pe măsură ce ultimii membri din grupul
de vizitatori au sosit. Vizita a reprezentat o minunată și emoționantă
ocazie când Mooji Baba a intrat în casa lui Papaji din Indira Nagar,
Lucknow. Aproximativ douăzeci și cinci de membri din Mooji Sangha l-au
însoțit pentru darshan.
Bhavani, Vandita și Bharat Mitra, un
discipol apropiat și fiu spiritual al Marelui Maestru Sri Poonjaji au
ajutat foarte mult în a-l aduce pe Mooji Baba înapoi în Lucknow. Familia
lui Sri Poonja i-a primit pe Mooji Baba și pe discipolii săi cu mare
bunătate.
După ce a împărtășit grupului câteva frumoase amintiri,
Mooji Baba s-a îndreptat spre dormitorul Maestrului, unde și-a pus
capul la picioarele patului Maestrului. Câțiva devoți au intrat în
cameră și au stat într-o reverență tăcută în spațiul sacru. După o
scurtă vreme, Sri Mooji Baba, profund mișcat, a rostit următoarele
cuvinte:
Maestre,
Așa cum eu am avut privilegiul să fiu cu tine,
acum eu îi aduc la Tine pe toți cei pe care tu i-ai invitat prin mine
să aibă privilegiul de a sta la picioarele tale.
Nimic nu este al meu - totul ești Tu.
Îți mulțumesc pentru acest privilegiu.
Fie ca să rămânem mereu la picioarele tale,
și în inima ta.
Preaiubite Tată,
cât de privilegiați suntem că putem fi aici
să stăm la picioarele tale de lotus.
Maestru al Maeștrilor,
Pogoară asupra fiecăruia Grația ta deplină.
Îți mulțumesc că l-ai trimis
pe fiul tău, Bharat, să mă aducă aici.
Te Iubesc.
Aduc cu mine pe cei pe care tu i-ai ales să vină aici.
Binecuvântați sunt aceia care vor continua să primească Darshan-ul tău în acest fel.
Mă rog ca ei să ajungă să te cunoască și să te iubească atât de profund precum te iubim noi.
Trăim experiența că adevăratul tău loc este în inimile noastre ca Sinele inseparabil.
Îți mulțumim pentru acest moment și pentru această cunoaștere.
Întorcându-mă aici văd că atât de multe lucruri
din lumea exterioară s-au schimbat,
dar Tu rămâi atemporal și neschimbător.
Cât de binecuvântați suntem.
Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc,
O, Supremule.
Deși noi stăm aici la altarul sălașului tău pământesc,
Tu ești cel care ne dăruiește ochii să vedem și să simțim fără-de-forma ta.
Sunt ochii tăi cei prin care privim. Îți mulțumim pentru acest miracol.
Ființa ta, inima ta, prezența ta plină de iubire
ne înlocuiește pe noi.
Binecuvântată este această zi.
Slăvit fie numele tău cel sfânt.
Muzica:
(1) Mere Gurudev – Krishnabai, Omkara, Prakash
(2) Papaji – Omkara (scris de Sri Mooji)
(3) Unchained Melody – Prakash and Omkara
(4) Shower of Grace – Omkara and Prakash
Sri Mooji returns to the home of his Master, Sri Poonjaji (Papaji) for
the first time since 1997. This video is a rare and very moving account
of these few days in Lucknow where he visits the Master's home and
Satsang Bhavan, and includes some stories from Sri Mooji's time there in
1993 and 1997.
.....
It was in August of 1997 that Sri Mooji had returned to London, one month before the Master left the body.
Now,
with the passing of some nineteen years, he was to stand outside the
gates of the Master’s house once again. The smell of rose garlands set a
mood of quiet anticipation as the last members of the visiting group
arrived. The visit was a beautifully moving occasion as Mooji Baba
entered Papaji’s home in Indira Nagar, Lucknow. Approximately, twenty
five members of Mooji Sangha accompanied him for darshan.
Bhavani,
Vandita and Bharat Mitra, a close disciple and spiritual son of the
Great Master, Sri Poonjaji, were instrumental in bringing Mooji Baba
back to Lucknow. The family of Sri Poonja received Mooji Baba and his
followers with great kindness.
After sharing some beautiful
memories with the group, Mooji Baba proceeded to the Master’s bedroom
where he laid his head at the foot of the Master’s bed. Several devotees
entered the room and sat in quiet reverence in the sacred space. After a
short while, Sri Mooji Baba, deeply moved, uttered the following words.
Master,
Just as I had the privilege to be with you,
I now bring all those that you invite through me to You
to have the privilege to sit at your feet.
Nothing is mine—all is You.
Thank you for this privilege.
May we remain always at your feet,
And inside your heart.
Beloved Father,
how privileged we are that we can be here
to sit at your lotus feet.
Master of Masters,
Bestow upon each one your full Grace.
Thank you that you have sent
your son, Bharat, to bring me here.
I Love You.
I bring with me those who you have chosen to come here.
Blessed are they who will continue to take your Darshan in this way.
I pray that they will come to know and love you as deeply as we do.
We experience that your true place is inside our hearts as the inseparable Self.
Thank you for this moment and this knowing.
Returning here I see that so many things
in the outer world have changed,
but You remain timeless and unchanging.
How blessed we are.
Thank you, thank you, thank you,
O Supreme One.
Though we sit here at the shrine of your earthly abode
it is You who give the inner eyes to see and feel your formlessness.
It is your eyes that we look through. Thank you for this miracle.
Your being, your heart, your loving presence,
replaces us.
Blessed is this day.
Veneration to your holy name.
Music:
(1) Mere Gurudev – Krishnabai, Omkara, Prakash
(2) Sri Ram Jai Ram – Raja
(3) Papaji – Omkara (written by Sri Mooji)
(4) Unchained Melody – Prakash and Omkara
(5) Shower of Grace – Omkara and Prakash
Viața este un dans atunci când suntem prezenți în ea
"Acest film este din conștiența că noi toți suntem în dansul universului. Filmul celebrează relația noastră cu elementele naturii. Celebrează momentul prezent.
E o călătorie în noi înșine, pentru a percepe universul din noi și că noi suntem universul.
Acest film este pentru pacea minții, care este pacea între noi toți. E o meditație dincolo de intenția de a medita.
Este gratuit și dacă vreți să-i scrieți câteva rânduri autorului sunteți bineveniți,
reistzersacha@gmail.com
Acest film și cu primul din acest proiect Neti Neti - sunt disponibile pentru cumpărare împreună cu cartea "La danza della vita" - (versiuni în italiană și engleză) pe Amazon și Ebay.
Filmarea a fost făcută preponderent în regiunea Tamil Nadu din India.
Mulțumiri tuturor celor prezenți în imagini.
Bucurați-vă de viață,
Namaste!"
Filippo
Nataraja "The dance of life" - Life is a dance when we are present to the life from Filippo Carli on Vimeo.
This film is from the consciousness that we are all one in the dance of the universe. It celebrates our relation with the elements of nature. It celebrates the present moment.
It is a journey into ourself, to really perceive the universe in us and that we are the universe.
This film is for the peace of the mind that is the peace for all of us. It's a meditation beyond the intention to meditate.
It is for free so if you would like to write two lines to the author you are welcome, reistzersacha@gmail.com
This film and the first of the project: Neti Neti - are available for sale with the book "La danza della vita" - Italian and English version on Amazon and Ebay.
The footage was made mostly in Tamil Nadu.
I would like to thank all the people present in the images.
Enjoy your life,
Namaste!
„Majoritatea
practicilor te ajută să devii o persoană mai bună, un devot mai bun, un
practicant mai bun, o ființă umană mai bună. Dar numai în starea de Trezire cineva reflectă și radiază universalitate. Aceasta nu vine nici
cu cea mai hotărâtă practică. Trebuie să te topești în Grație. Trebuie
să fii înlocuit de Conștiința pură.
Tu ești înlocuit cu Tu. Ești înlocuit de Sinele-Dumnezeu. Ești înlocuit de Cel Suprem.”
"Most practices helps you
to become a better person, a better devotee, a better practicer, a
better human being. But in the awakened state only does one reflect and
radiate universality. It does not come with the most determined
practice. One must have a melt-down in Grace. You must be replaced by
pure Consciousness.
You are being replaced by You. You are being replaced by your God Self. You are being replaced by the Supreme."
Opțiune: Video-ul poate fi vizionat apăsând AICI (din cauza unor probleme tehnice video-ul de pe blog se pare că uneori nu funcționează sau nu se încarcă tot, durata=10 min) RO: În acest simplu și profund satsang, Adyashanti revelează inima învățăturii - ce înseamnă să rămâi liniștit ca Pura Conștiință. http://adyashanti.org/
"Într-un sens, iluminarea este să îți dai seama că nu există niciun
sine separat. Am putea auzi asta de o sută de mii de ori: "Nu există
niciun sine separat." Dar ce se întâmplă atunci când luăm asta în
interior și căutăm în mod serios ce ar putea să însemne? Am afla că
înseamnă că tot ceea ce eu ca sine separat care se susține ca fiind
adevărat nu este. Gustul niciunui sine separat este total
eliberator. "Niciun sine separat" nu înseamnă că este o experiență
spirituală care e ceva de genul: "M-am extins la infinit peste tot, și
am fuzionat cu totul." Asta este o experiență frumoasă, minunată pe care
să o aibă un sine separat, dar nu asta este Unimea. Unimea nu
fuzionează. Fuzionarea are loc între doi și deoarece nu există
decât unul, atunci orice experiență de fuziune este o iluzie care
fuzionează cu alta, oricât de frumoasă și minunată ar putea fi această
experiență. Chiar și atunci când am experiența că am fuzionat cu
absolutul, cu infinitul, cu Dumnezeu, aceasta înseamnă pur și simplu că
sinele meu fictiv a fuzionat cu o altă ficțiune. Experiențele mistice nu
sunt iluminarea." ~ Adyashanti
EN: In this simple yet profound satsang, Adyashanti reveals the heart of the teaching - what it means to rest as awareness.
"In one sense, enlightenment is realizing that there is no separate
self. We might hear that a hundred thousand times, "There is no separate
self." But what happens when we take it inside and seriously consider
what it could mean? We would find it means that everything I as a
separate self holds as true isn't. The taste of no separate self
is totally liberating. "No separate self" does not mean there is a
spiritual experience that goes something like, "I have extended
myself infinitely everywhere, and have merged with everything." That's a
beautiful, wonderful experience for a separate self to have, but that's
not what Oneness is. Oneness is not merging.
Merging happens between two and since there is only one, then any
experience of merging is one illusion merging with another, as beautiful
and wonderful as that experience may be. Even when I experience having
merged with the absolute, with the infinite, with God, it simply means
that my fictitious self has merged with another fiction. Mystical
experiences aren't enlightenment." ~ Adyashanti
În acest scurt video Sadhguru vorbește despre frică. De ce simțim frică
și care este baza ei? Sadhguru explică rădăcina fricii, sursa fricii și
cum poți deveni liber de frică. http://www.sadhguru.org
EN: In this short clip Sadhguru talks about fear. Why do we feel fear and what is it's basis? Sadhguru explains the root cause of fear, the source of fear, and how to become free from fear.
Dacă nu apare subtitrarea apăsați pe CC în dreapta jos a player-ului (sau alegeți subtitles din rotița cu settings).
Tu determini dacă un gând te va distrage atât de mult încât să uiți pur și simplu de tine. Viața,
Sinele, Dumnezeu, lasă o sumedenie de indicii și semne peste tot prin
viață pentru tine. Cel care vrea să fie acasă nu le ratează. Trebuie
să fii dornic să arzi această pădure; pădurea concepțiilor greșite, a
falsității, a identității false. De ce o protejezi? De ce această
loialitate pentru ceva care nu îți este de folos?
"Dacă filtrezi cuvintele mele prin orice tradiție sau '-ism', vei rata cu totul ceea ce spun. ADEVĂRUL CARE ELIBEREAZĂ NU ESTE STATIC; ESTE VIU. Nu poate fi pus în concepte și să fie înțeles de minte. Adevărul este dincolo de toate formele de fundamentalism conceptual. Ceea ce tu ești este ceea ce e dincolo - treaz și prezent, deja aici și acum. Eu doar te ajut să realizezi asta." ~ Adyashanti
"If you filter my words through any tradition or '-ism', you will miss
altogether what I am saying. THE LIBERATING TRUTH IS NOT STATIC; IT IS
ALIVE. It cannot be put into concepts and be understood by the mind. The
truth lies beyond all forms of conceptual fundamentalism. What you are
is the beyond—awake and present, here and now already. I am simply
helping you to realize that." ~ Adyashanti
"Cu
cât ceva te deranjează sau supără mai mult, cu atât este mai destinat
ție. Când nu te mai deranjează, atunci înseamnă că nu mai este necesar
și lecția e completă."
- Bryant McGill
Am găsit interesant și foarte util acest scurt filmuleț care explică unul dintre miturile despre care vorbește Platon.
Unii
dintre prietenii cu care am mai avut discuții sau cărora le-am mai
trimis unele materiale pe care le-am tradus mi-au spus că aș fi plin de
ură și înverșunare și nerecunoscător și că aș avea ceva cu cineva.
Filmulețul ăsta arată perspectiva cuiva care a văzut altceva decât
ceilalți și care încearcă să vorbească cu vechii lui prieteni despre
asta.
Cât despre nerecunoștință...
Să
zicem că ești un copil care nu a văzut prea multe la viața lui (nu are
experiențe și termeni de comparație) și mama te-a trimis la cumpărături
după cartofi. Și în drumul tău găsești un negustor care te ademenește cu
produsele lui. Are fulgi de cartofi (în care numai el știe ce a pus și
ce-a amestecat acolo, chimice și E-uri și alte idei personale) și alte
astfel de chestii făcute din cartofi (să nu zicem acuma că poți să
nimerești chiar într-un fast-food
să îți dea cartofi gata făcuți în stilul lor). Oricum, ai găsit acel negustor și îi
dai banii pe fulgii lui din cartofi. Tu trebuie să fii recunoscător că
ai cumpărat fulgii, că ți i-a pus la dispoziție? Sau el trebuie să fie
recunoscător că ai cumpărat de la el și i-ai susținut afacerea? Oricum,
nu asta contează ...ci faptul că nu ai cumpărat cartofi. Și asta nu știi
decât când te vei fi trezit (ești matur de ajuns) și poți discerne ce e
fals și ce e real.
Acuma,
dacă acel negustor nu ar fi fost acolo, poate aveai șansa să cauți mai
departe până dai de un agricultor, de un producător autentic de la care
să iei marfă de calitate. Să zicem că la un moment dat dai de un astfel
de producător autentic. Trebuie să fii recunoscător negostorului de
fulgi?
Sunt
recunoscător Divinului pentru tot ce e în viața mea. Chiar și pentru
lucrurile ce au fost privite ca potrivnice și rele la un moment dat, și
chiar și pentru experiența cu fulgii. Dar nu e nevoie să fiu
recunoscător unui negustor, a cărui fiecare respirație tot de Divin
depinde, și nu are nimic al lui. Nu îi cânt negustorului ode eterne ca
în ideile preluate de la comuniști cu care românul mioritic (care se
lamentează cu situația) s-a învățat.
Știu
doar că ăsta e jocul existenței prin care se rafinează Conștiința și se
scutura de fals pentru a se recunoaște pe Sine. Atâta tot.
Tot
ce am trimis și discuțiile avute nu au vreun interes personal.
Materialele traduse nu sunt pentru mine și nu cer ceva pentru asta. Nu
îmi caut adepți și nici nu caut aprobarea cuiva. Nici nu mă interesează
părerea personală a cuiva despre mine, căci oricum părerile arată ceva
despre cel care le emite, despre nivelul lui de înțelegere și ceea ce
proiectează el în jur.
Ceea ce am zis sau materialele ce le împărtășesc vin din dragoste pentru Adevăr, pentru Libertate, pentru Lumină.
Noi
suntem în esență acest Adevăr, și cumva cele împărtășite sunt din
bucuria și exuberanța conștiinței. Nu am vreun interes ca egoul cuiva să
aprobe ceva din ce zic sau traduc. Dacă în conștiința cuiva apare un
declic, o recunoaștere, asta este foarte îmbucurător pentru ființa mea
dar nu este ceva propriu, nu o iau ca pe vreo realizare sau succes al
meu. Cumva spuneam optimist că dacă măcar unul din 100 dintre cei care
citesc sau vizionează ce trimit are această recunoaștere și eliberare
din iluzia persoanei și matrixul minții, atunci e un mare câștig pentru
conștiință. Dar nu am planuri și nu știu cui și ce recunoaștere îi
apare.
Îmi zicea cineva, plin de sinceritate, că m-a judecat mult timp pentru ceea ce trimiteam și ziceam sau traduceam.
Asta
până când a reușit după multe luni să vadă el pentru el însuși. Abia
atunci poți înțelege, când chiar tu vezi, când tu ai confirmarea
interioară. Altfel rămâne doar un joc de idei și o confruntare de
ideologii și convingeri mentale, o expunere de concepte în care crezi
doar pentru că așa ai fost condiționat și cu asta te identifici.
Din
ce am sesizat sunt două moduri de reacție de apărare ale egoului. Unul
dintre ele e un soi de agresiune pasivă. Cel cu care vorbești ridică
podul și închide poarta cetății egoului, dar în interior te judecă ca
demoniac, rătăcit, nebun, plin de ură, etc, el considerându-se cu
aroganță ca fiind "ales" și de partea "bună". Al doilea mod de reacție
de apărare este atacul. Nu are cum să îți răspundă la chestiunile pe
care le ridici la fileu și atunci te atacă personal. Eventual își aduce
aminte ce ai făcut acu 10-15 ani ca să te discrediteze. Nu se uită la ce
este expus și la ceea ce deranjează egoul ci caută să ia reflectorul de
pe ego și să îl mute pe alt subiect sau pe cel care expune ce e în
umbră. Ar fi în stare să ucidă mesagerul care îl scutură și care îl
trezește numai ca să își continue visul pseudo-spiritual.
Și pentru că ziceam de mesager.
Singura spiritualitate este Adevărul. Și asta e ținta tuturor religiilor și școlilor spirituale autentice.
Eliberarea
spirituală este eliberarea de ego, de iluzia falsului eu, de toate
lumile și fenomenele, oricât de subtile ar fi. Astfel vedem că Iisus,
Krishna, Buddha, Milarepa, Kabir, Ramana Maharishi, Nisargadatta, Mooji,
mulți alți maeștri și mari sfinți, doar spre asta ne îndreaptă, spre
Adevăr, spre Dumnezeu.
Niciun mare maestru sau sfânt nu te-a pus să te închini la îngeri, sau alte entități intermediare (dapăi extratereștri).
DE CE? Pentru că îngerii sunt niște mesageri, sunt emanații, precum
razele de lumină ce ajung pe pământ pe care oricât le-ai studia sau dacă
te-ai închina la ele nu vei descoperi ce este Soarele, ce este Sursa.
Aceste emanații au anumite funcții cosmice, dar nu sunt capătul. Nu sunt
în afara manifestării. De aceea la CEL care transcende manifestarea
precum a fost Iisus sau Buddha până și îngerii se închină și îi ridică
imnuri de slavă, căci el devine UNA cu Sursa.
Dar
există un întreg ezoterism, mult preluat din new-age ul american despre
îngeri, astrologie, tarot, extratereștri, vindecări, suflete pereche,
inițieri tot mai înalte, ascensiuni, etc, tot felul de alte astfel de
standuri aflate în Mall-ul spiritual de mâna a doua. Și astea se vând.
Mare afacere. Unii nici măcar nu își închipuie ce mare industrie și
business este afacerea cu spiritualitatea (și că chiar se plătesc
anumite taxe de "protecție" ca să ai o astfel de afacere foarte bănoasă
și cu foloase și pe alte planuri: sex cu discipolele, servitudine, etc).
Și
mulți astfel de căutători spirituali ce își petrec viața prin acest
Mall spiritual, unde cumpără așa zise inițieri secrete (dar nesecrete și
găsibile prin cărți apărute acu zeci de ani în occident) se consideră
căutători autentici.
Îi
vezi că deja s-au mutat în Mall și acolo e casa lor. Însă un Maestru
adevărat te cheamă ACASĂ, nu la cumpărături. Dar pentru acești discipoli
cumpărători, nesătui de fascinația Mall-ului manifestării, maestrul lor
este unul care e doar un vânzător de spiritualitate. Și ei, datorită
înteresului lor, pe acesta îl cred. Dar în același timp se laudă că ei
vor Acasă. Și tu îi vezi ce fac și te minunezi și îi tragi de mânecă cu
un gest prietenesc, sau uneori mai zguduit: "HEI, Ce faci aici? Ziceai
că vrei ACASĂ!!!"
Și
să vezi reacții. Unele sunt chiar hilare, dar multe sunt și triste. Dar
din fericire și mulți se scutură din vis și văd chiar ei înșiși
realitatea și îți mulțumesc că ai fost acolo să le reamintești. Pentru o
astfel de reamintire sunt toate aceste discuții și materiale trimise.
Și
ca o idee de meditat...niciun om de pe vreo linie de spiritualitate de
asta new-age-istă sau ezoterică cum avea Blavatsky și alții, nu a atins
realizarea spirituală ultimă (în India se știe că, de exemplu, Shivananda
și Aurobindo au fost mari scolastici și erudiți spirituali, spirite
înalte, dar ei nu au fost deplin realizați precum Ramana Maharishi sau Anandamayi Ma - nu intru acum în amanunte despre asta
dar sunt unele semne și idei prezentate pe ici și pe colo despre aceste
lucruri).
Ce
șanse sunt deci pe această cale a țintelor împrăștiate de tip
new-age-ist? De ce nu urmărești maeștrii recunoscuți care sunt întrupări
ale Adevărului ? (și care uneori nu sunt atractivi pentru mintea egoică
flamândă după forme și expresii colorate care să satisfacă dorințele
personale)
Mintea
va vrea o cale spirituală care să o includă și pe ea, și va vrea
înițieri în 99 de pași și în timp îndelungat, eventual niște realizări
(și alea iluzorii) ca urmare a multor și diverse practici care să
includă plăcerile personale, ca să nu fie cumva egoul în pericol. Ea
vrea să aibă vreo realizare pentru ea și va evita maeștrii sau căile
care de la început îți expun egoul și indică ceea ce e fals, ca astfel
să poți discerne și deveni liber. Realizarea spirituală adevărată este
chiar transcenderea minții egoice și altă realizare în afara Sinelui nu
are vreo valoare.
Despre
atingerea anumitor rezultate notabile pe calea spirituală, Anandamayi
Ma, sufismul și buddhismul spun că aceste rezultate pot fi obținute
chiar dacă ai un maestru fals, căci sinceritatea inimii căutătorului e
cea care contează și Dumnezeu aceleia îi răspunde. Însă ce nu poate
obține cineva de la un maestru fals este chiar esențialul unei căi
autentice și anume eliberarea spirituală, pe care chiar acel maestru
fals nu a obținut-o. Nu a ieșit el din matrix deci cum te poate scoate
pe tine?
Mulți
pot obține anumite stări, puteri, capacități, cunoștințe ezoterice, dar
nu au scăpat de ego. Shivaismul kashmirian, ca și celelalte tradiții,
arată că ultima impuritate (din cele trei care mențin iluzia) este ideea
separării de Întreg și transcenderea ei este singura care nu poate fi
obținută prin efortul căutătorului ci prin grație divină.
Ceea ce poate face căutătorul spiritual este doar să se dea pe el deoparte, să elimine falsul, iluzia eu-lui.
Totul este doar Dumnezeu și totul are loc prin Voința și Puterea Sa.
Satana
în tradiția hindusă este chiar mintea (care poate fi oricât de
sclipitoare și inteligentă) ce se crede "cineva" separat de Întreg, ca o
identitate autonomă și care crede că face ceva din propria voință și
putere (aroganța egoului care poate deveni foarte subtil și "spiritual",
crezându-se chiar salvator planetar, special, ales, mare inițiat sau
realizat, gata să îi învețe pe alții, etc)
Egoul,
"furând" și uitând că totul este doar Dumnezeu și că nu poate nici
măcar o respirație să adauge acestui corp fără Voia Divină, spune în
ignoranța lui:
eu
vreau, eu știu, eu fac, precum și toate cele ce derivă din astea: eu am
asta, eu evoluez, eu am obținut cutare realizare sau inițiere, eu m-am
iluminat, eu sunt special și norocos, eu salvez planeta, eu lupt cu
"răul"...când de fapt singurul rău este faptul că visezi că ai exista un
"tu" ca entitate reală eternă, și uiți că ești în iluzie (de fapt ca
ego că chiar ești doar o iluzie), prins în matrix, aflat în ignoranță de
sine.
Ceea
ce vedem că se întâmplă în lume la ora actuală, războaie , teroriști,
manipulare, dorința de dominare, este tocmai din ignoranța de Sine, din
necunoașterea a ceea ce suntem în realitate. Toată nebunia este nebunia
egoului, a identității, a minții egoice (care spuneam că ea e satana)
care se crede ca parte separată de Întreg.
Mintea
funcțională sau mintea practică pe care o folosești zi de zi în scop
util, și care nu implică o idee de "eu", este naturală și în regulă. Dar
mintea psihologică, ideea eu-lui care întărește sentimentul de entitate
autonomă este cea care e "sfidătorul" Realității, a UNIMII, sau UNULUI
Dumnezeu.
Arsenie
Boca spune că sunt 4 păcate pe care le face omul și îl îndepărtează de
Dumnezeu și care trebuiesc spovedite (și nu detalierea lor către preot,
detalierea a ceea ce ai făcut și cum le-ai încălcat, ceea ce ar duce la
smintire, atât a preotului cât și a ta).
Amintesc aici două dintre ele:
1. să nu-L iubești pe Dumnezeu este primul mare păcat (Dumnezeu, Adevărul, Sinele, Suprema Conștiință - e același lucru)
2.
să nu îți iubești aproapele, să nu îți iubești semenii (unde semenii
sunt toți oamenii, nu doar cei din nația sau grupul tău, așa cum
interpretează unii așa zis spirituali - să nu uităm că Iisus a zis să ne
iubim chiar și dușmanii și chiar să le dăm ajutor atunci când aceștia
sunt în nevoie, sunt flămânzi sau bolnavi, și să lăsăm ca dreptatea și
judecata precum și pedeapsa fiecăruia să o facă Dumnezeu)
Dacă
ți-ai iubi cu adevărat semenul atunci nu l-ai minți, nu ai fura de la
el, nu ai râvni la bunurile sau nevasta lui, nu l-ai înșela, manipula
sau chiar ucide. Dacă l-ai iubi nu ai încerca să îl schimbi, să îl faci
să creadă în ce crezi tu, nici nu l-ai transforma sau obliga să evolueze
sau să fie într-un fel anume. Dacă l-ai iubi, atunci nu te-ai simți tu
mai special, sau că faci parte dintr-o nație aleasă sau religie mai
dreaptă sau grup mai bun ca restul lumii, nu te-ai crede deasupra
semenilor tăi. Ai fi smerit dacă chiar iubești. Și iubirea adevărată
este recunoașterea în celălalt a ceea ce tu ești cu adevărat. Când tu
ți-ai recunoscut Sinele, îl recunoști spontan și în ceilalți, și asta e
adevărata iubire. De aceea Ramana Maharishi (și mai toți marii maeștri
și sfinți) spunea că realizarea propriului Sine este cea mai bună metodă
de a-i ajuta pe ceilalți, căci atunci nu acționezi orbește așa cum face
egoul, chiar egoul spiritual. Când cineva se crede mai spiritual, mai
bun, când crede că el știe mai bine cum trebuie să fie lumea și vrea ca
lumea să fie într-un anume fel, chiar dacă aparent este o intenție bună,
voința ta de a fi totul cum vrei tu după mintea ta limitată și
condiționată (chiar condiționată spiritual) este voință pornită din ego
și atunci ceea ce faci nu este decât o agresiune sub o formă care zice
că vrea binele.
Dar
această intenție este bazată pe aroganța egoului "evoluat" și pe
ignoranța de Sine, pe necunoașterea Adevărului. Binele cu forța nu e bine.
Când nu știi tu cine ești cu adevărat ești doar un orb care vrea să-i
ghideze sau să-i schimbe pe alții.
"Fii
tu schimbarea pe acare vrei s-o vezi în lume" spune frumos Mahatma
Ghandi. Eckhart Tolle spune la fel că dacă nu ești tu complet treaz nu
ești cu adevărat o lumină pentru ceilalți, și nu aduci ceva cu adevărat
armonios, nu aduci cu adevărat noul tip de conștiință care să fi
transcens mintea personală și egoistă. Când ai descoperit cine ești, nu
mai există "ceilalți" ci doar Unul. Și acest UNUL nu luptă împotriva lui
însuși.
< Un om care spune „Vreau să mă schimb, spune-mi cum să fac”, pare
foarte sincer, foarte serios, dar el nu este. El vrea de fapt o autoritate
care el speră că va aduce ordine în el. Dar poate vreodată o autoritate
să aducă ordine interioară? Ordinea impusă din exterior întotdeauna va
genera dezordine. Noi dorim să cunoaştem adevărul despre
reîncarnare, dorim o dovadă a supravieţuirii, ascultăm vorbele
clarvăzătorilor, concluziile studiilor metapsihice, însă nu ne întrebăm
niciodată, niciodată, cum să trăim cu adevărat - cum să trăim cu
încântare, cu frumuseţe, fiecare zi. Ca să trăim complet, total, ca
şi cum fiecare zi ar fi o nouă frumuseţe, trebuie să murim pentru ziua
de ieri, altminteri trăim mecanic, iar o minte mecanică nu poate
cunoaşte niciodată ce este iubirea, nu poate cunoaşte niciodată ce este
libertatea. În momentul în care vei avea în inima ta acest lucru
extraordinar numit dragoste şi vei simţi adâncimea, încântarea şi
extazul ei, vei descoperi că lumea s-a transformat pentru tine. >
~ Jiddu Krishnamurti
Știu că multă lume este speriată de ceea ce se petrece în lume, războaie, atentate, etc.
Ce
este interesant e că, nu numai că oamenii nu știu exact ce se întâmplă
de fapt în spatele a ceea ce ne este prezentat la TV, dar nici nu știu
care este jocul conștiinței care permite aceste lucruri. Pentru unii
astfel de situații extreme pot fi trezitoare și își pot pune întrebări
existențiale, să afle ce e nemuritor în ei. Pentru majoritatea oamenilor
abia când se întâmplă ceva grav apare intenția de a se îndrepta spre
Dumnezeu, altfel doar ar vrea să ducă o viață plăcută și cu satisfacții
personale și ar cădea în adormire. Chiar o așa zisă viață spirituală
care este dusă pentru satisfacția personală nu este de fapt pentru
Adevăr și trezirea din iluzie. Viața nu este dată pentru ego sau pentru
persoană ca ea să își îndeplinească dorințele ci este jocul conștiinței
care chiar prin situații extreme și diverse se rafinează și se coace
pentru a se recunoaște pe ea însăși. Să ne amintim că bunicii noștri
care au prins război și foamete sunt foarte umili în fața vieții și
recunoscători chiar și dacă au un colț de pâine. Cei care au dus o viață
în care cred că li se cuvine totul au devenit chiar foarte aroganți și
risipitori, nu numai cu ce au ci chiar cu viața lor. Și astfel de
situații grave îi mai scutură, îi face mai smeriți. Nu știm de ce
trebuie să fie astfel, dar iaca grav a fost și că Iisus a fost
crucificat, ceva ce egoul nu poate înțelege și lucru pe care egoul l-ar
vrea schimbat, dar Voința Divină are alte căi decât mintea limitată
umană. Și nimic nu se întâmplă fără Voia Lui Dumnezeu. Absolut nimic!
Mintea se grăbește să tragă concluzii și să reacționeze pripit după perspectiva ei limitată; așa cum zice Mooji, mintea se grăbește să deschidă parașuta când încă ești în avion sau, și mai și, când încă ești la sol și nu ai urcat în avion. Asta pentru că mintea nu are încredere că totul este în armonie chiar și în aparentele dizarmonii, că totul e perfect chiar și în aparentele imperfecțiuni. Mintea nu are încredere în Dumnezeu. Doar inima poate avea.
Poate
unii din cei care ard în nu știu ce club sau mor în Paris (în timp ce vreo 120 mureau în Franța vreo 140 mureau în Kenya dar de aceia nimeni nu zice nimic și nu vezi pe nimeni pe Facebook cu steagul Kenyei pe față - asta ca un exemplu de cum e mintea), într-o altă
viață au fost chiar cei care ucideau cu sânge rece fiind inchizitori,
naziști sau cruzi cotropitori și astfel se echilibrează balanța plătindu-și
păcatele. Știi tu toate astea ? Poți tu avea perspectiva Universului? Nu
poți vedea de ce e dat să fie aceste atrocități pe pământ. Tot ce poți
face este să folosești timpul ACUM pentru a te trezi. Nu pentru a căuta
suflete pereche sau extratereștri sau alte scopuri secundare.
Te
poți ruga pentru întreaga omenire, dar nu doar ca să ceri ce vrei tu să
fie, din teamă că îți pierzi confortul sau chiar viața. Roagă-te din
iubire de Dumnezeu și din iubire de semeni.
Se
știe că Aurobindo a picat testul spiritual când a vrut chiar el să
înlăture răul planetar. Adică cumva în mintea lui arogantă credea că el
știe mai bine cum trebuie să fie lumea și că e o greșeală a Lui Dumnezeu
care a lăsat să fie lucrurile astfel. Iisus, Buddha, și maeștrii
adevărați doar revarsă lumina din inima lor, devin instrumente perfecte
divine, sunt goliți de ego și intenții personale, nu sunt salvatori
închipuiți care vor să își impună voința lor și să schimbe lumea după
idei proprii de "mai bine". Ei înving influența satanei (minții egotice)
din ei înșiși și devin astfel o lumină pentru alții, chiar mii de ani
după plecarea lor fizică de pe pământ. Nu impun ceva, ci îți arată
drumul prin propriul lor exemplu ca și tu la rândul tău să ai încredere
și să te eliberezi de ego și condiționări, de influența minții.
24.
Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va
urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl
va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
25.
De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi
mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este
sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
26.
Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici
nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu
sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
27.
Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
28.
Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29.
Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30.
Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în
cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi,
puţin credincioşilor?
31.
Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
32.
Că după toate acestea se străduiesc neamurile. Știe doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
33.
Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
34.
Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngriji de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.
-- Evanghelia după Matei cap 6
< Când Iisus spune: “Tot ce veți cere în
numele Meu, Tatălui, veți primi“, El se referă în primul rând la
lucrurile spirituale, la viața sufletului pentru care de fapt a venit în
mijlocul oamenilor. Și tot El spune cu alt prilej: “Căutați Împărăția
lui Dumnezeu“. Deci aceasta trebuie să cerem în rugăciunea noastră.
Cât privește lucrurile și bunurile materiale, le putem cere atât timp cât ele nu ne împiedică la cucerirea Împărăției.
Oamenii încep întotdeauna prin a cere
lui Dumnezeu fel de fel de binefaceri pământești și se miră apoi că nu
li se împlinesc rugăciunile în a-și exprima dorințele lor.
Dar ei nu se gândesc niciodată a cere
lui Dumnezeu mântuirea sufletului lor și să accepte deci orice
suferință, dacă aceasta contribuie la mântuirea lor, la readucerea lor
pe drumul cel drept. Ei ar trebui să mulțumească lui Dumnezeu pentru
orice și pentru toate, fie durere și boală, fie binefacere și
prosperitate și tot ceea ce primesc să pună în slujba Domnului, să spună
ca Iov: “Domnul a dat, Domnul a luat, fie Numele Lui binecuvântat!”
“Și
toate celelalte se vor adăuga vouă” celor ce căutați mai întâi
Împărăția lui Dumnezeu”, ne încredințează Iisus.
De ce deci să ne mai îngrijorăm de micul
nostru destin? Să-L căutăm pe Dumnezeu, să-L iubim cu ardoare și să-L
facem iubit altora, iată datoria noastră. Accesoriile vieții acesteia -
ca: sănătatea, averea, știința, talentele – nu pot fi decât mijloace
pentru a câștiga lumina spirituală și fericirea veșnică, iar nu scopuri
în sine. Să cerem deci bunurile spirituale, înțelepciunea, precum Solomon,
harul sfinților care păstrează inocența, inspirația divină în orice
acțiune a noastră în timpul milei, căci fără Dumnezeu nimic nu se face.
Să cerem curajul și tăria de a pune capăt oricărui obicei prost și
vicios. Să cerem remușcarea și lacrimile pocăinței, părerea de rău a tot
ce am făcut contra voinței lui Dumnezeu. Să cerem ca Dumnezeu să înmoaie
inimile împietrite și să ne inspire mijloace ingenioase de a îmblânzi
pe cei vicioși și corupți. Să cerem ca inima noastră să fie mereu
flămândă și însetată de Iisus, de pâinea cea divină și dătătoare de
viață și de sângele cel sfințitor. >
~ Părintele Arsenie Boca, Sfaturi Duhovnicești
Și acum filmulețul scurt despre mitul peșterii de Platon.
Aaa..și
sub filmuleț pun câteva link-uri către unele articole
traduse acu ceva timp și care au deranjat pe unii, iar pentru alții...
egoul lor condiționat să fugă de astfel de expuneri le-a tot evitat.
Iar
despre tradus, în ultima vreme nu a fost timp pentru asta dar sunt în
listă spre pregătire niște filmulețe foarte frumoase cu Adyashanti,
Rupert Spira, Papaji, Mooji, Nisargadatta.
O animaţie făcută în clei de Bullhead Entertainment după alegoria lui
Platon - Peştera. Produsă, scrisă şi regizată de Michael Ramsey. Tradusă
în limba română de Dicu Marius Mihail pentru Colegiul Naţional
"Augustus Treboniu Laurian".