marți, 2 iulie 2013
PROTEJAŢI-VĂ LOCUINŢA! (Din invataturile Maestrului Omraam Michael Aivanhov)
Dacă observăm natura, putem constata că toate creaturile caută un adăpost şi îl apără. Păsările îşi construiesc cuiburi, alte animale au gaura lor, vizuina lor, culcuşul lor, teritoriul lor, etc. şi se luptă dacă un alt animal încearcă să le ia locul.
Fiecare fiinţă a primit deci de la natură dreptul de a poseda un domiciliu care să-i aparţină.
Este valabil pentru lumea vizibilă ca şi pentru lumea invizibilă. Fiecare spirit are, de asemenea, un loc care îi este rezervat în spaţiul infinit. Fiecare creatură spirituală ocupă un loc delimitat şi protejat de anumite vibraţii, de anumite culori sau de o chintesenţă particulară, un domeniu unde cel ce posedă vibraţii contrare nu poate veni să provoace perturbaţii.
Acolo unde locuieşte un Iniţiat, nici un spirit rău nu are dreptul să intre.
Un Iniţiat poate interzice intrarea în locuinţa sa a acestor spirite folosindu-se de simboluri, prin care le ameninţă cu acea sau acea pedeapsă dacă nu respectă interdicţiile. Astfel, mulţi amplasează o pentagramă deasupra uşii. Şi când vrea să facă o ceremonie magică, o mare muncă spirituală, când trebuie să invoce entităţile divine, un Iniţiat rezervă un loc şi îl consacră pentru a interzice intrarea spiritelor rele: el aprinde una sau mai multe lumânări, înconjură locul într-un cerc, unde înscrie nume sacre, arde esenţe, şi în acest spaţiu purificat, are toate condiţiile de a lucra. Singurele care au dreptul de a intra sunt entităţile benefice, în timp ce cele malefice rămân în afară, urlând, ameninţând, şi dacă încearcă să pătrundă ele sunt fulgerate.
Acum, veţi spune, de ce aprinde un mag lumânări sau făclii? Pentru că înainte de a întreprinde o muncă sacră, o ceremonie magică, el trebuie să cheme lumina. Lumina trebuie să prezideze totul, iar magul care trebuie să facă o ceremonie, preotul care trebuie să spună slujba, aprinde cel puţin o lumânare, pentru ca lumina să fie prezentă. Şi atunci când lumina este prezentă, intunericul este îndepărtat.
Magul ştie de asemenea că focul este o uşă care se deschide lumii de sus, pentru că focul reprezintă limita între lumea fizică şi lumea eterică. Prin foc, este mai uşor să ai acces la lumea divină.
Cât despre cei care utilizează lumânările sau făcliile pentru practicile lor de magie neagră, ei trebuie să ştie că comit un veritabil sacrilegiu.
Focul, despre care mitologia povesteşte că a fost furat din Cer pentru salvarea omului, nu trebuie să fie folosit la orice. Vă spuneam chiar că, atunci când trebuie să folosiţi o lumânare, este preferabil ca mai înainte să o consacraţi unei idei sau unei entităţi celeste: Mamei Divine, Tatălui Ceresc, Duhului Sfânt, Sufletului Universal, Arhanghelului Mihail ...
Astfel, in lumea invizibila, flacăra acestei lumânări va forma o barieră de lumină în jurul vostru.
În locurile in care trăiesc oameni, milioane şi miliarde de entităţi vin, pleacă, circulă, fără ca ei să-şi dea seama. Deci, dacă nu faceţi nimic pentru a le împiedica accesul, creaturile inferioare, găsind uşa deschisă, pot veni să fure sau pot comite alte stricăciuni.
Iar voi nu puteţi să vă plângeţi Justiţiei divine, ea vă va răspunde: “E vina voastră, nu aţi pus o pancardă: “Proprietate privată. Intrarea interzisă”, sau cel puţin o sârmă subţire, în mod simbolic”.
Dacă via voastră nu este îngrădită, nu vă miraţi dacă vi se fură strugurii.
La fel, dacă inima, sufletul, spiritul vostru rămân deschise celor patru vânturi, fără a fi consacrate, protejate, înconjurate de o barieră de lumină, spiritele intunecate, indezirabilii, au tot dreptul de a intra, au dreptul de a face stricăciuni şi de a pleca, luându-vă toate comorile.
Nu putem să le pedepsim, intrucat propietarul trebuie să-şi ia precauţii.
În acelaşi fel cum în trecut se protejau orasele şi castelele, cu ajutorul zidurilor şi şanţurilor cu apă, la fel, discipolul trebuie să ridice în jurul lui pereţi, ziduri şi fortificaţii. Voi faceţi asta?
Nu, rămâneţi expuşi venirii şi plecării nepoftiţilor, iar apoi vă plângeţi că aţi fost prădat sau că vă simţiţi trist şi nefericit, epuizat.
Priviţi în natură: nimeni nu are încredere, păsările, animalele salbatice, insectele ridică în jurul lor obstacole, pentru a împiedica ca cineva să le găsească şi să le captureze. De ce omul este aşa de naiv şi încrezător şi crede că nici un inamic nu îl ameninţă şi că el va fi menajat? Desigur, în plan fizic el este apărat, da, dar în planul invizibil el se indreapta spre cele mai mari pericole.
Unii se întreabă cum se face că Dumnezeu a lăsat spiritele răului să intre la ei, de ce nu îi protejază ... Ce întrebare stupidă! Dacă ei nu se protejază ei înşişi, de ce Să-i protejeze Dumnezeu?
Ei da, sunt reguli şi legi care trebuie cunoscute. Omul are toate puterile de a se opune, de a spune nu spiritelor tenebroase, dar dacă nu o face, nimeni nu o va face în locul său. Nu depinde decât de voi să faceţi ce trebuie făcut, pentru a ţine la distanţă entităţile răufăcătoare şi să atrageţi spirite luminoase, spunând în fiecare zi: “Domnule Dumnezeu, Maică Divină, Sfântă Treime, Îngeri şi Arhangheli, slujitori ai lui Dumnezeu, slujitori ai Luminii, prieteni celeşti, toată fiinţa mea vă aparţine, veniţi să vă instalaţi, serviţi-vă de mine pentru gloria lui Dumnezeu şi pentru venirea Împărăţiei lui Dumnezeu pe Pământ.” Iată ce trebuie să repetaţi în fiecare zi. Dacă nu o faceţi, nu vă miraţi că alţii vor fi cei care se vor instala.
Pentru ca locuinţa voastră să fie protejată, trebuie ca voi, proprietarul, să fiţi decis să o încredinţaţi spiritelor divine; din acel moment, spiritele tenebroase, ce s-au furisat fără ştirea voastră, sunt obligate să o părăsească. Dar atât timp cât le toleraţi, ele continuă să abuzeze. Totul depinde de voinţa proprietarului, stăpânului casei. Decizia sa este cea care contează.
Îngerii şi Arhanghelii nu au niciun drept să vină să se instaleze la noi fără consimţământul nostru, pentru că ei nu comit niciodată vreo violenţă.
În timp ce alţii, care sunt născuţi sub semnul violenţei, nu ezită să se instaleze cu forţa. Aşa cum spiritele luminii sunt respectuoase şi, ca sa intre, aşteaptă ca voi să le invitaţi, tot aşa spiritele tenebrelor sunt îndrăzneţe şi fără respect. Da, ce diferenţă în atitudinea acestor două categorii de creaturi!
Dar cum fiinţa umană nu este instruită, ea nu ştie cum să acţioneze şi lasă să intre diavolii, care se instalează şi se cramponează, în timp ce îngerii rămân în afară spunându-şi: “E ocupat, noi nu mai putem intra”.
Însă dacă luaţi chiar voi decizia şi vă adresaţi entităţilor ceresti, pronunţând aceste cuvinte magice: “Iată, eu sunt stăpânul casei: dispuneţi de tot apartamentul, de toate lucrurile, sunt ale voastre”, în acel moment, ele devin foarte puternice şi îndrăzneţe, se aruncă asupra celorlalţi, care o şterg.
Vă revelez purul adevăr şi trebuie să vă străduiţi să ajungeţi până la acest grad de conştiinţă şi, în fiecare zi, să pronunţaţi aceste cuvinte de consacrare:
“Spirite luminoase, dispuneţi de mine, vă dau totul, sunt în serviciul vostru”. Puteţi să adăugaţi şi alte cuvinte mai poetice dacă vreţi, dar în acelaşi sens adăugând şi:“pentru instaurarea Împărăţiei lui Dumnezeu pe Pământ”.
Da, nu trebuie niciodată să uităm aceste cuvinte: realizarea Împărăţiei lui Dumnezeu pe Pământ, pentru că, dacă nu le precizaţi, toată fiinţa şi energiile voastre pot fi utilizate pentru alte realizări, pentru alte activităţi.
Şi de ce realizarea Împărăţiei lui Dumnezeu pe Pământ? Pentru că este sarcina pe care Iisus ne-a lăsat-o când a spus: “Cereţi Împărăţia lui Dumnezeu şi Dreptatea sa”, şi mai ales în rugăciunea Domnească: “...vie Împărăţia Ta, fie Voia Ta, precum în Cer aşa şi pe Pământ.” Prin aceste cuvinte, Iisus a repetat şi amplificat, vrând să raspandeasca in întreaga omenire, această cugetare a lui Hermes Trismegistul: “Ceea ce este jos este ca şi ceea ce este sus”. Afirmând această corespondenţă între sus şi jos, Hermes Trismegistul a fondat bazele magiei.
Magia nu este altceva decât o comparaţie între Pământ şi Cer.Iată definiţia cea mai veridică a magiei: o muncă unde se compară fără încetare Pământul şi Cerul.
Prin această comparaţie, omul înţelege ce muncă are de făcut pe Pământ: să facă să vibreze Pământul în armonie cu Cerul, să facă să coboare Cerul pe Pământ ...
Instaurarea divinitatii în materie constituie magia divină, teurgia.
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
miercuri, 30 ianuarie 2013
Cupa Dragostei
"...Femeile
din picturile mele exprima mireasma si esenta feminitatii asa cum eu o
percep si o experimentez in femeile pe care le cunosc. Multe imi spun ca
recunosc ceva din ele insele in portretele mele feminine. Am ajuns sa
intuiesc ca ceea ce se reflecta pe panzele mele este natura feminina a
sufletului care exista atat in femei cat si in barbati..."
- F. Rassouli
"Fa dragoste ca si cum moartea ti-ar bate la usa.
Contemplarea sincera a mortii trezeste inima. Mai devreme sau mai
tarziu, tot ce cunosti la ora actuala va disparea. Tot ce ai avut sau
vei avea vreodata, toate experientele pe care le vei acumula, toate
relatiile de cuplu - vor disparea pentru totdeauna. Toti cei pe care ii
iubesti si cu care te chinuiesti zi de zi vor disparea si vor fi uitati
in timp, ca si cum nu ar fi existat niciodata. Atunci cand vei muri, nu
iti vei mai putea experimenta gandurile, trupul, nici chiar propriul ego
asa cum il cunosti acum. Moartea face sa dispara toate experientele,
reducandu-le la zero. Contemplarea mortii te va face sa renunti la
toate scopurile tale false. Atunci cand mori, visele si sperantele
dispar. La fel, copiii si familia sau necesitatea de a-ti castiga traiul
ducandu-te la munca a doua zi. Nu mai ai nici un ideal catre care sa
aspiri, nici un viitor de care sa te temi. Ramai gol in momentul
prezent, simtind totul, fara valul timpului care sa iti
ascunda vulnerabilitatea. Atunci cand contempli cu sinceritate moartea,
inima ta se opreste asupra momentului prezent. Nemaifiind nevoita sa
hoinareasca, ea acumuleaza putere. Nemaifiind dispersata in visele ei
legate de temerile sau de sperantele viitorului, forta ei devine
coerenta. Fara pavaza asteptarii sau "tamponul" zilei de maine, fara sa
mai astepti o schimbare in bine, tot ce iti ramane de facut este sa fii,
aici si acum. Iar esenta care se dezvaluie din profunzimea finite tale
este iubirea. Daca doresti sa experimentezi un act sexual de o mare
profunzime, constientizeaza momentul prezent, imensitatea timpului si a
spatiului de dinainte de nasterea ta si de dupa moartea ta. Apoi fa
dragoste.
In timpul fuziunii amoroase, simte-o pe fiinta iubita, dar si placerea
pe care o experimenteaza propriul tau trup. Simte iubirea pe care o
poti amplifica prin intermediul acestui act amoros. Simte toate acestea,
dar aminteste-ti de moarte. Imagineaza-ti ca inima ta se opreste chiar
acum, in mijlocul acestui act sexual. Daruieste-ti iubirea ca si cum ar
fi ultimul dar pe care-l faci in aceasta viata, astfel incat atunci cand
mori sa nu iti mai ramana nimic de daruit. Atunci cand faci dragoste,
constientizeaza acest moment ca si cum ar fi ultimul. Ca si cum dupa el
nu ar mai urma nici un viitor. Ce placere te-ar mai putea distrage de la
aceasta profunzime? Simte-ti organele sexuale excitate, dar simte
simultan si moartea. Priveste frumusetea iubitei tale si gandeste-te la
moarte. Lasa-te purtat de dorinta corporala, dar aminteste-ti de moarte.
Nu uita nici o clipa ca acest moment ar putea fi ultimul din viata ta.
Poate ca peste cinci minute nu vei
mai putea avea nici un orgasm. Poate ca acesta va fi ultimul tau
sarut.
Fa dragoste in momentul prezent, deplin constient ca si cum moartea ar fi iminenta si DARUIESTE-TE IN INTREGIME IUBIRII DIVINE.
Fa dragoste pentru a ilumina aceasta lume.
Atunci cand o imbratisez pe iubita mea, parca imbratisez intreaga lume.
Atunci cand ii simt sanii lipiti de pieptul meu, parca simt sanii
tuturor femeilor din lume. Respiratia ei pe gatul meu nu difera cu nimic
de respiratia unui om suedez pe moarte, sau decat cea a unui polinezian
care inoata. Pielea iubitei mele este alcatuita din atomi reciclati,
proveniti din animale, pietre sau flori. Iubirea ei este aceeasi iubire
care a trait in inimile copiilor din Egiptul antic sau care traieste
astazi in inimile batranilor din Tokyo. Atunci cand o strang in bratele
mele, simt toate fiintele din aceasta lume. Prin intermediul ei, iubesc
intreaga lume. Atunci cand patrund in ea, patrund practic in intreaga
lume. Daruiesc iubirea mea intregii lumi. Trupul iubitei mele devine una
cu toate trupurile din lume, cu pamantul insusi. Simt solul, apa, simt
toti oamenii din lume prin intermediul ei. Atunci cand o penetrez pe
iubita mea, ii patrund pe toti cu suflul iubirii mele.
Cu
fiecare sarutare a mea, cu fiecare gest pe care il fac, ofer intregii
existente tot ce am, daruiesc tot ce am de daruit si iubesc cu fiecare
celula a fiintei mele.
Si totul prin intermediul iubitei mele. Atunci cand cresti din punct de
vedere spiritual, sexualitatea ti se transforma, devenind un serviciu
adus celorlalti. Atunci nu mai faci dragoste doar de dragul propriei
tale placeri, ci din dorinta de a-ti darui iubirea tuturor fiintelor din
lume. Atunci, trupul si mintea ti se abandoneaza in totalitate de
dragul tuturor fiintelor din lume, daruindu-le iubire. Traind numai
pentru tine, generezi aproape mereu tot felul de temeri si tensiuni. In
schimb, viata traita in lumina daruirii totale devine fericire si
beatitudine. Intr-o astfel de viata nu faci decat sa te dizolvi, sa mori
in fiecare clipa fata de tot ce a fost. Ai nevoie de mult curaj si de
practica pentru a ajunge sa iubesti atat de plenar, pentru a-i primi pe
ceilalti la pieptul tau si pentru a te darui in intregime lor, mai ales
in timpul unui act amoros sau al suferintei.
Nici
o frictiune a pielii nu va putea egala vreodata placerea fuziunii cu
scopul suprem al vietii, care este iubirea. Nici un act sexual nu poate
depasi vreodata iubirea pura manifestata trupeste, prin care
imbratisezi, in forma fiintei iubite, toate fiintele din lume."
fragment extras din scrierile lui David Deida
material primit prin e-mail
miercuri, 5 decembrie 2012
TAMPLARUL...(poveste cu talc)
Doi fraţi care trăiau în gospodării
alăturate au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat
amploare până când s-a produs dezbinare între cei doi. Totul a culminat cu un
schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte.
Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa
fratelui mai mare. Când a deschis uşa a văzut un bărbat cu unelte de
tâmplărie.
"Caut de lucru pentru câteva
zile, a zis străinul.
Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea
ajuta".
"Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de
lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte
vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele
meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l
mai văd.
Eu plec la câmp, la treburile mele, dar
aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".
Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind,
bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare,
tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut
ochii mari şi a rămas cu gura căscată.
Nu era deloc un gard de doi metri. În
locul lui era un pod care lega cele două gospodării peste râu.
Tocmai în acel moment vecinul lui, fratele
cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vedea, şi-a îmbrăţişat
fratele mai mare şi i-a spus:
"Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să
construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am
făcut!
Iartă-mă, frate!"
Şi s-au iertat.
Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată,
începu să-şi adune uneltele ca să plece într- ale sale.
"Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai
câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata".
"Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe
poduri de construit."
"OAMENII CONSTRUIESC PREA MULTE
ZIDURI SI PREA PUTINE PODURI " (Isaac
Newton).
vineri, 23 noiembrie 2012
REPERE PSIHOLOGICE ALE OMULUI EVOLUAT SPIRITUAL
Marius Simion, nlpmania.ro
In primul rand CALMUL este o caracteristica speciala a acestui om.
Te afli intr-o mare de oameni agitati si dintr-o data vezi pe unul dintre ei ca e linistit si ca surade ca si cum nu ar fi deloc afectat de toata nebunia momentului. Deja vrei sa te indrepti spre el, sa il cunosti.
Simti ca are ceva sp
ecial
si nu stii ce. SURASUL lui nu e un suras orgolios, nu pare sa spuna “eu
de voi rad acum”, ci e un suras care pare sa spuna ”stai linistit, si
aceasta problema va trece si va veni iar soarele”.
Da, OPTIMISMUL este ceea ce nu trebuie sa lipseasca din personalitatea acestui om. In orice situatie stie ca exista si ceva de invatat din aceea agitatie, stie ca fiecare problema poarta in ea si solutia, dar inca nu e vizibila. Increderea in sine e atat de puternica, incat chiar si atunci cand oamenii din jur spun ca nu exista sanse de reusita, omul superior nu renunta. Nu mai are cum sa renunte, a investit tot sufletul in ceea ce face, daca ar renunta si-ar lasa acolo sufletul si ar ramane gol pe dinauntru.
Foarte grea este urmatoarea caracteristica: ASTEPTAREA (RABDAREA).
Omul superior nu se plictiseste asteptand, el asteapta altfel decat ceilalti oameni. Pentru el asteptarea este cea care da valoare lucrului pe care il asteapta. Cum de poate sa astepte fara sa se plictiseasca ca ceilalti? Isi tine mintea atenta, sub control. Nu o lasa sa sara de la un gand la altul, el e atent numai la ceea ce cauta, ca un vanator in cautarea unei prazi. Nu renunta, nu se plictiseste de asteptare.
Cand cineva spune minciuni sau barfe despre el, acest om rade – nu intoarce vorbele in avantajul lui. Stie ca are de-a face cu niste copii imaturi. REZISTENTA LA BARFELE si minciunile celorlalti este o alta caracteristica a personalitatii perfecte. Daca vrei sa reusesti asta si tu va trebui sa iti spui de fiecare data ca acesti oameni care te vorbesc de rau, de fapt au ei acele probleme pe care le pun pe umerii tai. Nu ii judeca, ci accepta ceea ce spun ei cu acelasi suras calm si detasat.
Razbunarea este un cuvant care nu exista pentru omul care vrea sa se dezvolte. Razbunarea te face mic in ochii tai si ai lumii.
Daca cineva simte dorinta de razbunare inseamna ca plateste cu aceeasi moneda raul care i-a fost facut.
Asta pentru ca nu are monede mai valoroase.
Omul superior IARTA persoana care i-a facut rau, dar incearca sa repare acel rau.
Nu sta cu mainile in san si nu face nimic, ci actioneaza, isi urmareste obiectivele.
Nu se roaga de nimeni si din aceasta cauza pare un pic nesociabil. Oamenii din jurul lui ar vrea ca acesta sa ceara ajutor, nu le place sa aiba langa ei un om autonom. Insa omul pornit pe calea dezvoltarii personale este din ce in ce mai AUTONOM . Fiecare zi ce trece el se maturizeaza si de la starea de copil neajutorat devine adult.
VISUL – atunci cand un om incepe sa se dezvolte isi schimba visele, viata lui ii cere sa viseze ca zboara mai sus.
Vrea mai mult, nu se mai multumeste sa fie numai bucuros, ci vrea sa fie fericit.
Nu ii mai este de ajuns o viata calduta, vrea o viata fierbinte. Cu toate astea obiectivele pe care si le stabileste nu ii devin obsesie. Daca ai inceput deja sa mergi pe aceasta cale stii ca omul superior este flexibil.
Daca un obiectiv este de neatins nu se sinucide, se adapteaza.
Nu trece peste cadavre ca sa isi atinga obiectivul – stie cand sa renunte.
E PERFECT ADAPTAT la resursele pe care le are, nu sufera pentru ca dupa luni vine marti.
Stie ca ceea ce e inevitabil trebuie acceptat cu calm.
Atunci cand nu reuseste sa isi atinga obiectivele, cand are parte de esec, isi reanalizeaza strategia si o adapteaza.
Pentru el succesul sau esecul sunt fiecare importante.
Succesul ii spune ca a reusit sa inteleaga mecanismele universului si sa se adapteze la ele.
Esecul, pe de alta parte, ii spune tot ce are nevoie despre lipsurile cu care inca se confrunta.
Esecul poarta in el mult mai multa informatie decat succesul. Omul superior stie asta si este atent la cauzele adevarate ale esecului, care de cele mai multe ori sunt in el, nu in afara lui. El stie ca poate a ales gresit strategia, sau ca poate nu isi doreste din toata fiinta acel obiectiv.
Ceva special il defineste insa pe acest om. Chiar daca si-a vazut visul distrus, NU ABANDONEAZA .
Nu poate sa abandoneze. Suporta orice, dar merge inainte.
Daca nu ii reuseste o strategie si nu isi atinge un vis astazi, el maine insista din nou. Daca lumea ii spune ca ceva este imposibil, el spune ca in acest caz o sa il atinga un pic mai tarziu, dar CU SIGURANTA IL ATINGE.
Isi asuma riscuri – are asa mare incredere in oameni si in el incat risca totul. RISCA sa piarda tot ce are pentru ca stie ca daca deja a reusit odata sa cladeasca, va reusi si a doua oara.
Stie sa piarda fara sa renunte.
Chiar daca cei din jur ii spun sa se opreasca pentru ca risca prea mult, el stie ca jocul este mai important pentru el decat castigul.
Daca ar trebui sa aleaga intre castigul final si jocul in sine, ar alege jocul fara sa stea pe ganduri.
Omul superior daca este inconjurat de multime sau e singur in camera se comporta la fel.
Pur si simplu se simte RELAXAT in ambele situatii.
Nu cauta sa iasa in evidenta in mijlocul unui grup.
Nu rade de ceilalti, dar nici nu sta rezervat facand pe desteptul.
Pur si simplu SE ADAPTEAZA . Cred ca acesta este cuvantul cheie care defineste cel mai mult acest model de om: adaptarea.
Atunci cand ceilalti oameni isi pun toata increderea in prieteni sau familie, omul superior stie ca nu are voie sa ceara nimanui nimic.
Nu el este centrul universului, buricul pamantului.
El stie ca nimeni nu s-a nascut ca sa il serveasca pe el, ca sa il faca pe el fericit.
In orice relatie un asemenea om CERE PUTIN si OFERA mult.
Ii place sa ii faca pe altii fericiti, dar nu cere acelasi lucru de la ceilalti.
Face contrar celor care spun “sa se comporte cu mine, asa cum ma comport eu cu ei”.
El crede ca problemele lui sunt mai mici decat ale celorlalti, asa ca nu are voie sa ii incarce si el cu cereri.
Caracteristica mea preferata – poate si pentru ca am simtit-o numai pentru cateva momente in viata – este TRAIREA PREZENTULUI .
Omul superior nu se gandeste cu regret la trecut, nu zice ”ca bine a fost anul trecut, mult mai bine decat acum”.
El stie ca fiecare moment are farmecul lui, daca stii sa il savurezi.
Daca stii sa cauti ceva placut in fiecare clipa, o faci sa devina eterna.
Viitorul nu il intereseaza decat pentru planificare.
Nu se gandeste ca o sa ii fie bine in viitor.
In viitor o sa ii fie exact asa cum o sa ii fie.
Pentru el viitorul inseamna inca o zi in care va invata ceva nou.
ISI PROPUNE OBIECTIVE, DAR LE TRAIESTE DEJA DIN PREZENT.
MOMENTUL PREZENT E CEL CARE II FACE BUCURIE, nu viitorul sau trecutul.
Da, OPTIMISMUL este ceea ce nu trebuie sa lipseasca din personalitatea acestui om. In orice situatie stie ca exista si ceva de invatat din aceea agitatie, stie ca fiecare problema poarta in ea si solutia, dar inca nu e vizibila. Increderea in sine e atat de puternica, incat chiar si atunci cand oamenii din jur spun ca nu exista sanse de reusita, omul superior nu renunta. Nu mai are cum sa renunte, a investit tot sufletul in ceea ce face, daca ar renunta si-ar lasa acolo sufletul si ar ramane gol pe dinauntru.
Foarte grea este urmatoarea caracteristica: ASTEPTAREA (RABDAREA).
Omul superior nu se plictiseste asteptand, el asteapta altfel decat ceilalti oameni. Pentru el asteptarea este cea care da valoare lucrului pe care il asteapta. Cum de poate sa astepte fara sa se plictiseasca ca ceilalti? Isi tine mintea atenta, sub control. Nu o lasa sa sara de la un gand la altul, el e atent numai la ceea ce cauta, ca un vanator in cautarea unei prazi. Nu renunta, nu se plictiseste de asteptare.
Cand cineva spune minciuni sau barfe despre el, acest om rade – nu intoarce vorbele in avantajul lui. Stie ca are de-a face cu niste copii imaturi. REZISTENTA LA BARFELE si minciunile celorlalti este o alta caracteristica a personalitatii perfecte. Daca vrei sa reusesti asta si tu va trebui sa iti spui de fiecare data ca acesti oameni care te vorbesc de rau, de fapt au ei acele probleme pe care le pun pe umerii tai. Nu ii judeca, ci accepta ceea ce spun ei cu acelasi suras calm si detasat.
Razbunarea este un cuvant care nu exista pentru omul care vrea sa se dezvolte. Razbunarea te face mic in ochii tai si ai lumii.
Daca cineva simte dorinta de razbunare inseamna ca plateste cu aceeasi moneda raul care i-a fost facut.
Asta pentru ca nu are monede mai valoroase.
Omul superior IARTA persoana care i-a facut rau, dar incearca sa repare acel rau.
Nu sta cu mainile in san si nu face nimic, ci actioneaza, isi urmareste obiectivele.
Nu se roaga de nimeni si din aceasta cauza pare un pic nesociabil. Oamenii din jurul lui ar vrea ca acesta sa ceara ajutor, nu le place sa aiba langa ei un om autonom. Insa omul pornit pe calea dezvoltarii personale este din ce in ce mai AUTONOM . Fiecare zi ce trece el se maturizeaza si de la starea de copil neajutorat devine adult.
VISUL – atunci cand un om incepe sa se dezvolte isi schimba visele, viata lui ii cere sa viseze ca zboara mai sus.
Vrea mai mult, nu se mai multumeste sa fie numai bucuros, ci vrea sa fie fericit.
Nu ii mai este de ajuns o viata calduta, vrea o viata fierbinte. Cu toate astea obiectivele pe care si le stabileste nu ii devin obsesie. Daca ai inceput deja sa mergi pe aceasta cale stii ca omul superior este flexibil.
Daca un obiectiv este de neatins nu se sinucide, se adapteaza.
Nu trece peste cadavre ca sa isi atinga obiectivul – stie cand sa renunte.
E PERFECT ADAPTAT la resursele pe care le are, nu sufera pentru ca dupa luni vine marti.
Stie ca ceea ce e inevitabil trebuie acceptat cu calm.
Atunci cand nu reuseste sa isi atinga obiectivele, cand are parte de esec, isi reanalizeaza strategia si o adapteaza.
Pentru el succesul sau esecul sunt fiecare importante.
Succesul ii spune ca a reusit sa inteleaga mecanismele universului si sa se adapteze la ele.
Esecul, pe de alta parte, ii spune tot ce are nevoie despre lipsurile cu care inca se confrunta.
Esecul poarta in el mult mai multa informatie decat succesul. Omul superior stie asta si este atent la cauzele adevarate ale esecului, care de cele mai multe ori sunt in el, nu in afara lui. El stie ca poate a ales gresit strategia, sau ca poate nu isi doreste din toata fiinta acel obiectiv.
Ceva special il defineste insa pe acest om. Chiar daca si-a vazut visul distrus, NU ABANDONEAZA .
Nu poate sa abandoneze. Suporta orice, dar merge inainte.
Daca nu ii reuseste o strategie si nu isi atinge un vis astazi, el maine insista din nou. Daca lumea ii spune ca ceva este imposibil, el spune ca in acest caz o sa il atinga un pic mai tarziu, dar CU SIGURANTA IL ATINGE.
Isi asuma riscuri – are asa mare incredere in oameni si in el incat risca totul. RISCA sa piarda tot ce are pentru ca stie ca daca deja a reusit odata sa cladeasca, va reusi si a doua oara.
Stie sa piarda fara sa renunte.
Chiar daca cei din jur ii spun sa se opreasca pentru ca risca prea mult, el stie ca jocul este mai important pentru el decat castigul.
Daca ar trebui sa aleaga intre castigul final si jocul in sine, ar alege jocul fara sa stea pe ganduri.
Omul superior daca este inconjurat de multime sau e singur in camera se comporta la fel.
Pur si simplu se simte RELAXAT in ambele situatii.
Nu cauta sa iasa in evidenta in mijlocul unui grup.
Nu rade de ceilalti, dar nici nu sta rezervat facand pe desteptul.
Pur si simplu SE ADAPTEAZA . Cred ca acesta este cuvantul cheie care defineste cel mai mult acest model de om: adaptarea.
Atunci cand ceilalti oameni isi pun toata increderea in prieteni sau familie, omul superior stie ca nu are voie sa ceara nimanui nimic.
Nu el este centrul universului, buricul pamantului.
El stie ca nimeni nu s-a nascut ca sa il serveasca pe el, ca sa il faca pe el fericit.
In orice relatie un asemenea om CERE PUTIN si OFERA mult.
Ii place sa ii faca pe altii fericiti, dar nu cere acelasi lucru de la ceilalti.
Face contrar celor care spun “sa se comporte cu mine, asa cum ma comport eu cu ei”.
El crede ca problemele lui sunt mai mici decat ale celorlalti, asa ca nu are voie sa ii incarce si el cu cereri.
Caracteristica mea preferata – poate si pentru ca am simtit-o numai pentru cateva momente in viata – este TRAIREA PREZENTULUI .
Omul superior nu se gandeste cu regret la trecut, nu zice ”ca bine a fost anul trecut, mult mai bine decat acum”.
El stie ca fiecare moment are farmecul lui, daca stii sa il savurezi.
Daca stii sa cauti ceva placut in fiecare clipa, o faci sa devina eterna.
Viitorul nu il intereseaza decat pentru planificare.
Nu se gandeste ca o sa ii fie bine in viitor.
In viitor o sa ii fie exact asa cum o sa ii fie.
Pentru el viitorul inseamna inca o zi in care va invata ceva nou.
ISI PROPUNE OBIECTIVE, DAR LE TRAIESTE DEJA DIN PREZENT.
MOMENTUL PREZENT E CEL CARE II FACE BUCURIE, nu viitorul sau trecutul.
miercuri, 14 noiembrie 2012
OSHO : De ce fac din tantar armasar?
Oamenii creaza intotdeauna probleme mari din nimic.
Toate problemele sunt imaginare – le creezi pentru ca, fara probleme, te simti gol pe dinauntru.
Fara probleme nu ai ce sa faci, nu ai cu ce sa te lupti, nu ai unde sa te duci.
Oamenii
se duc de la un guru la altul, de la un maestru la altul, de la un
psihanalist la altul, de la o terapie de grup la alta, pentru ca daca nu
se duc se simt goi si, dintr-o data, simt ca viata nu are sens.
Creaza probleme ca sa poata sa simta ca viata e o mare lucrare si ca ei trebuie sa munceasca din greu, sa se zbata.
Eul poate sa existe numai atunci cand se zbate, ia aminte – numai atunci cand se lupta.
Si cu cat e mai mare problema, cu cat e mai mare provocarea, cu atat mai mult creste Eul.
Creaza probleme ca sa poata sa simta ca viata e o mare lucrare si ca ei trebuie sa munceasca din greu, sa se zbata.
Eul poate sa existe numai atunci cand se zbate, ia aminte – numai atunci cand se lupta.
Si cu cat e mai mare problema, cu cat e mai mare provocarea, cu atat mai mult creste Eul.
Nu
iti crea necazuri inutile. Esti un mare creator de probleme – e
suficient sa intelegi asta si, dintr-o data, problemele dispar.
Esti construit perfect; te-ai nascut perfect; perfectiunea este natura ta cea mai intima. Trebuie doar sa o traiesti.
Hotaraste-te si traieste-o.
Daca nu te-ai saturat inca de joc, poti sa continui, dar nu intreba de ce. Stii. De ce-ul e simplu. Eul nu poate exista in pustietate, ii trebuie ceva cu care sa se lupte.
Eul exista numai in conflict – Eul nu e o entitate, este o tensiune.
Esti construit perfect; te-ai nascut perfect; perfectiunea este natura ta cea mai intima. Trebuie doar sa o traiesti.
Hotaraste-te si traieste-o.
Daca nu te-ai saturat inca de joc, poti sa continui, dar nu intreba de ce. Stii. De ce-ul e simplu. Eul nu poate exista in pustietate, ii trebuie ceva cu care sa se lupte.
Eul exista numai in conflict – Eul nu e o entitate, este o tensiune.
Daca intelegi acest lucru, insasi intelegerea face ca armasarii sa redevina tantari, iar apoi dispar si tantarii.
Dintr-o data se face pustiu.
Asta inseamna iluminare – intelegerea profunda a faptului ca nu exista probleme.
Si atunci, fara nici o problema de rezolvat, ce faci?
Incepi imediat sa TRAIESTI.
Dintr-o data se face pustiu.
Asta inseamna iluminare – intelegerea profunda a faptului ca nu exista probleme.
Si atunci, fara nici o problema de rezolvat, ce faci?
Incepi imediat sa TRAIESTI.
Incepe sa traiesti din acest moment si vei vedea ca pe masura ce traiesti mai mult, problemele se imputineaze.
Pentru ca acum pustiul din tine infloreste si traieste.
Cand nu traiesti, aceeasi energie devine stearpa. Aceeasi energie care ar fi devenit o floare, este blocata. Si, nelasata sa infloreasca, devine un spin in inima. Este aceeasi energie.
Pentru ca acum pustiul din tine infloreste si traieste.
Cand nu traiesti, aceeasi energie devine stearpa. Aceeasi energie care ar fi devenit o floare, este blocata. Si, nelasata sa infloreasca, devine un spin in inima. Este aceeasi energie.
Daca
oamenii ar dansa putin mai mult, ar canta putin mai mult, ar fi putin
mai nebuni, energia lor ar curge mai mult si, incetul cu incetul,
problemele lor ar disparea.
De aceea insist atat de mult asupra dansului; lasa intreaga ta energie sa devina dans si atunci, dintr-o data, vei vedea ca nu mai ai cap – energia blocata in cap se misca in toate directiile, creand modele, imagini, miscari frumoase.
Iar cand dansezi, vine o clipa cand corpul tau nu mai e un lucru rigid, devine flexibil, curgator.
Cand dansezi, vine o clipa cand granita fiintei tale nu mai este atat de clara; te topesti si te contopesti cu Cosmosul.
Traieste, danseaza, mananca, dormi, fa lucrurile cat mai total cu putinta.
Si tine minte: ori de cate ori te surprinzi creand o problema, iesi din ea imediat.”
De aceea insist atat de mult asupra dansului; lasa intreaga ta energie sa devina dans si atunci, dintr-o data, vei vedea ca nu mai ai cap – energia blocata in cap se misca in toate directiile, creand modele, imagini, miscari frumoase.
Iar cand dansezi, vine o clipa cand corpul tau nu mai e un lucru rigid, devine flexibil, curgator.
Cand dansezi, vine o clipa cand granita fiintei tale nu mai este atat de clara; te topesti si te contopesti cu Cosmosul.
Traieste, danseaza, mananca, dormi, fa lucrurile cat mai total cu putinta.
Si tine minte: ori de cate ori te surprinzi creand o problema, iesi din ea imediat.”
OSHO
Material primit prin e-mail
duminică, 11 noiembrie 2012
Barbatul tau este alegerea ta - David Deida
“Draga mea iubita, speranta mea este ca nu vei renunta. Stiu ca barbatii din trecutul tau te-au ranit si ca, uneori, nici eu nu ma ridic la inaltimea asteptarilor tale. Dar, te rog, nu te multumi niciodata cu mai putin decat isi doreste cel mai profund inima ta.
Am vazut atat de multe femei renuntand si multumindu-se cu o relatie mediocra, incapabila sa le conduca spre Dumnezeu…
Am vazut de asemenea si femei care au incercat sa evite practica dificila a devotiunii prin ambele trupuri incercand sa se iubeasca singure. Aceste femei invata sa se amageasca iubindu-se pe ele insele asa cum sunt si acceptand manifestarile barbatului cu toate limitarile sale, crezand ca mai bine de atat nu le poate fi.
Poate mai bine nu va fi, dar mai raul ajung sa-l traiasca datorita compromisului si fricii din viata lor. Ele se multumesc oftand cu foarte putin si nu mai aspira catre perfectiunea si adevarul iubirii, caci, in felul acesta, cred ele ca accepta realitatea asa cum este.
In ceea ce te priveste, as fi dezamagit daca te-ai multumi cu atat. Este adevarat ca totul incepe cu iubirea de sine si cu iubirea partenerului asa cum este acesta, cu tot cu zidurile sale de autoaparare si cu tot cu imperfectiunile sale. Pasul urmator consta insa in a-i permite expresiei profunde a inimii tale sa imi ilumineze viata, astfel incat sa pot vedea dincolo de limitarile mele.
Daca ma vei alege pe mine, sau orice alt barbat in care poti avea o incredere deplina pentru a-ti deschide inima mai profund in fata lui decat daca te-ai limita sa iti iubesti propriile ziduri de autoaparare si propriile limite, atunci inima ta ar inflori intr-o masura mult mai mare decat daca te-ai multumi cu realitatea asa cum este ea acum.
Primul pas consta in a te iubi pe tine insati, in a ma iubi pe mine si in a-i iubi pe toti ceilalti asa cum suntem, cu tot cu imperfectiunile noastre. Cu totii suntem creaturi divine, asa ca este natural sa fim iubiti.
Pasul urmator consta in a ne deschide in fata iluminarii mai plenare a increderii si devotiunii manifestate prin ambele trupuri. Numai in acest fel vom putea intelege mai mult si ne vom putea oferi intr-o mai mare masura iubirea decat daca nu ne-am reflecta unul in celalalt.
Mai exista si un al treilea pas care conduce catre inflorirea si mai plenara a iubirii. Acesta consta in a avea o incredere deplina si in a te deschide in fata iubirii care aspira sa straluceasca in inimile tuturor fiintelor vii chiar si daca nu esti alaturi de un iubit.”
In pat, poate ca iti place sa preiei uneori controlul, sa iti inveti si sa iti conduci iubitul, dar daca acesta nu este suficient de priceput – daca ghidarea ta spirituala si sexuala este necesara din cauza ca nu ai incredere in capacitatea lui de a detine controlul – atunci nu te vei abandona in fata lui, iar trupul tau va acumula aceste nemultumiri sub forma tensiunilor, stresului, epuizarii si depresiei. Tu iti doresti ca barbatul tau sa te cunoasca si sa stie sa ajunga in profunzimile tale. Iti doresti ca el sa iti cunoasca trupul si sa stie cum sa te deschida.
Daca profunzimea barbatului tau nu este suficient de mare pentru a te putea simti si deschide, corpul tau va deveni rigid, vocea ti se va aspri, iar miscarile tale vor deveni lipsite de gratie. Pantecul tau nu se va umple de placere.
De ce? Pentru ca oricat de mult ti-ar placea sa iti conduci singura viata din punct de vedere profesional, artistic sau politic, esenta ta feminina va tanji intotdeauna dupa abandonarea in fata iubirii, si nu dupa pastrarea controlului si luarea tuturor deciziilor existentiale, spirituale si sexuale.
Te-ai lasat vreodata in seama ghidarii pline de iubire a unui barbat? Ai renuntat vreodata la control, permitandu-i inimii tale complet daruite sa se deschida la fel ca un ocean, pasionala si profunda, in loc sa se canalizeze in directia ingusta a functionalitatii?
Din punct de vedere spiritual si sexual, inima ta isi doreste sa fie penetrata si cuprinsa de o iubire profunda si de o integritate impecabila. Tu iti doresti sa infloresti ca ofranda suprema a iubirii, fara a fi nevoita sa preiei intotdeauna fraiele controlului si sa iti conduci iubitul.
Poate ca nu te deranjeaza sa ii conduci pe cei 100 de angajati ai companiei tale, dar inima ta nu-si va gasi nici o placere in a-ti conduce propriul barbat. Din punct de vedere profesional si uman – ca femeie de afaceri, artista, mama sau politician – poate ca iti place sa detii controlul, dar daca esti inzestrata cu o esenta autentic feminina, cand vine timpul sa te deschizi in fata intimitatii sexuale si spirituale alaturi de iubitul tau, ti-ai dori sa nu fii nevoita sa preiei intotdeauna initiativa, spunandu-i ce trebuie sa faca, directionandu-l catre o mai mare profunzime si invatandu-l cum sa se deschida. Ti-ai dori sa te deschizi pur si simplu, fara a fi nevoita sa initiezi si sa conduci.
Inima ta aspira sa fie simtita, cunoscuta, penetrata, iubita si orientata, astfel incat sa se poata deschide, ceea ce nu inseamna ca nu te poti teme sa-ti acorzi increderea. Orice barbat are limitarile sale. De aceea, s-ar putea sa te temi sa accepti orientarile sale, stiind ca ar putea gresi, cu atat mai mult cu cat chiar greseste uneori.
Poate ca barbatului tau ii lipseste o capacitate intelectuala profunda, sau poate ca este insensibil din punct de vedere energetic. Poate ca este stangaci, ezitant, sau dimpotriva, prea sigur pe sine si prea aventuros. Poate ca ii lipseste forta, profunzimea si acea insistenta blanda absolut necesara pentru a-ti binemerita abandonarea.
Daca nu ai o incredere deplina in capacitatea de conducere sexuala si spirituala a barbatului tau, inseamna ca l-ai ales intentionat, astfel incat sa nu fii nevoita sa te abandonezi in fata lui, oferindu-i aspiratia cea mai profunda a inimii tale.
Daca formezi un cuplu cu un barbat in care nu ai incredere, acest lucru se datoreaza faptului ca preferi mai degraba sa nu te abandonezi in fata iubirii decat sa te daruiesti cu o incredere deplina. In acest fel te simti mai sigura pe tine.
Daca te temi sa renunti la control, inseamna ca unei parti din tine nu-i place sa fie controlata nici macar de iubire; de aceea, ti-ai ales un barbat care nu iti impune abandonarea totala de sine prin profunzimea integritatii lui. Daca ai avea o incredere reala in comanda iubirii, nu te-ai multumi niciodata decat cu un barbat capabil sa te deschida mai profund decat ai reusi singura.
Barbatii sunt ca un tren. Ei se indreapta intr-o directie precisa. Alegerea unui barbat pentru a ramane cu el este ca si cum te-ai urca intr-un tren. Vrei nu vrei, vei sfarsi prin a te indrepta in directia in care se indreapta el, din punct de vedere spiritual si sexual. Singura alternativa care iti ramane este sa te dai jos din tren. Nu-i poti schimba directia barbatului fara a-ti pierde increderea in capacitatea lui de a te conduce.
Tu nu-ti doresti un barbat rigid, ci unul cu inima curajoasa si orientata catre un adevar autentic si profund. Iti doresti un barbat care sa te cunoasca, care sa te asculte, care sa tina cont de ce i-ai spus, iar apoi sa te cuprinda si sa te conduca intr-un loc pe care nu il cunosti si catre care nu ai fi reusit niciodata sa il directionezi, chiar daca ai fi vrut acest lucru. Iti doresti un barbat care sa iti conduca inima catre noi profunzimi ale aventurii si deschiderii, si care sa-ti prezinte noi aspecte ale vietii, pe care nu le banuiai.
Tu poti - si chiar ar trebui sa o faci - sa ii oferi barbatului tau expresia cea mai profunda a sentimentelor tale, reactia ta, iubirea ta si expresia spontana de placere sau de durere a inimii tale receptive. Un barbat adevarat va accepta aceste sentimente si acest raspuns, tinand cont de tot ce i-ai aratat, dupa care iti va cuceri inima si va decide singur incotro se indreapta trenul, cu sau fara tine la bord.
Si chiar acesta este lucrul pe care ti-l doresti. Tu nu iti doresti un barbat care sa isi adapteze directia in functie de intentiile tale. In fond, de ce ai mai avea nevoie de el? Poti foarte bine sa te indrepti singura in directia respectiva. De fapt, tu iti doresti sa ai incredere in ce este el cu adevarat, in intelepciunea lui si sa il respecti.
O femeie dependenta prefera sa renunte la simtul directiei pentru a pastra afectiunea barbatului ei si pentru a ramane in trenul acestuia, chiar daca nu are o incredere deplina in intelepciunea lui spirituala si sexuala.
O femeie independenta insista asupra egalitatii in drepturi in ceea ce priveste conducerea trenului comun, sau prefera sa isi conduca propriul tren, lucru corect daca nu are o incredere deplina in capacitatea barbatului ei de a o deschide din punct de vedere spiritual si sexual mai mult decat ar reusi singura.
In schimb, o femeie pregatita pentru o deschidere mai profunda, specifica iubirii in cuplu, nu se va multumi niciodata cu atat. Ea s-a maturizat suficient de mult pentru a cunoaste placerea sublima a abandonarii in fata fortei neimblanzite a iubirii si intuitia o determina sa aleaga un barbat a carui capacitate de a prelua fraiele o poate conduce mai presus si mai profund decat si-ar fi putut imagina vreodata ca poate ajunge.
O relatie profunda de comuniune reciproc impartasita te poate conduce mai departe decat ai reusi vreodata sa ajungi singura. Daca barbatul tau nu este capabil sa te conduca spre o abandonare beatifica si profunda, de ce l-ai mai ales?
Nu cumva exista in tine un aspect – poate unul subconstient – care l-a ales tocmai pentru a nu fi nevoita sa te abandonezi si sa ai o incredere deplina in el? Nu cumva acestui aspect al fiintei tale ii este frica sa isi deschida inima fara a si-o proteja, astfel incat ai atras catre tine un barbat incapabil sa iti comande din cauza propriilor sale temeri, justificandu-ti astfel neincrederea si inchiderea sufleteasca?
Ai incredere in aspiratia profunda a inimii tale? Daca te simti cu adevarat pregatita sa te deschizi neconditionat in fata iubirii nemarginite, iar barbatul tau se dovedeste incapabil sa creasca, s-ar putea sa fii nevoita sa il parasesti.
Daca angajamentul lui fata de cresterea spirituala si sexuala este instabil, iar inima ta nu poate avea incredere in el, poate ca ar fi timpul sa iti continui drumul fara el. Pastreaza-ti inima deschisa in toata perioada in care simti golul singuratatii, astfel incat iubirea ta sa se maturizeze suficient de mult pentru a atrage catre tine un barbat cu adevarat demn de increderea ta.
Daca iti doresti cu adevarat sa te abandonezi in fata iubirii manifestate prin ambele trupuri, alege un barbat al carui tren se indreapta deja catre o directie mai profunda decat cea care ti-ar permite sa te deschizi singura.
Alege un barbat care te poate deschide mai mult decat ai reusit tu vreodata pana acum. Ai de asemenea grija sa iti alegi un barbat care te poate conduce mai departe decat ai reusi daca ai prelua partial fraiele vietii tale, un barbat care sa se astepte ca si tu sa conduci jocul jumatate din timp.
Un barbat profund si integru se va lasa ghidat de inima lui, care o va ingloba insa in ea si pe a ta, acordandu-si actiunile in functie de reactiile inimii tale si pretuindu-ti intotdeauna reactia. Pe de alta parte, capacitatea lui de a conduce nu va slabi niciodata datorita raspunsului tau si cu atat mai putin se va lasa deturnata de acesta.
Inima lui este deschisa catre toti. De aceea, tinand cont de inimile acestora, actiunile lui se nasc spontan, dintr-o plenitudine a iubirii, fara ezitari. Atunci cand actioneaza, el se pune continuu la unison cu inimile celorlalti (sau cu inima ta), acordandu-si fiecare actiune in beneficiul tuturor.
Ii poti intui cu usurinta angajamentul constant fata de iubire si faptul ca iti ofera neconditionat darurile sale cele mai profunde, astfel incat te poti deschide linistita, oferindu-i la randul tau darurile cu care te-a inzestrat Dumnezeu.
Cererile lui se nasc din iubire, permitandu-ti sa te abandonezi plenar in fata lui si sa ii oferi raspunsul tau. El iti ofera cele mai profunde daruri ale sale, ducandu-te de fiecare data dincolo de hotarele inimii tale, in regatul abandonarii de sine si al expresiei plenare a iubirii.
El ramane deschis in fata lui Dumnezeu, chiar acum, cu sau fara tine, dar recunoaste ca aceasta deschidere poate fi mai plenara daca este practicata in doi decat de unul singur. Iti imbratiseaza inima si iti intuieste imediat raspunsurile, corectandu-si din mers erorile, fara sa ezite, simtul orientarii sale si respectul fata de intelepciunea ta emotionala conducandu-va pe amandoi catre o mai mare plenitudine a iubirii.
Daca nu iti doresti un astfel de barbat, atunci continua sa te descurci singura. Arata-ti neincrederea prin contractia stresata a abdomenului tau si prin vocea ta gatuita. Daca iti doresti insa un astfel de barbat, continua sa practici abandonarea in fata poruncilor iubirii si manifestarea plenara a aspiratiei inimii tale.
Daca esti singura, practica trezirea inimii si a corpului prin intermediul respiratiei si al emotiilor, astfel incat iubirea sa se poata manifesta deschis prin tine, fara sa fie impiedicata de zidurile tale de autoaparare si de autocontrolul tau masculin, la baza caruia sta frica.
Astfel, te poti inchide in camera ta, iti poti scoate hainele si poti dansa pe muzica ta favorita. Chiar daca ai obosit si te opresti din dans, continua sa te deschizi sufleteste si trupeste. Lasa iubirea sa iti puna in miscare mainile, picioarele si soldurile.
Lasa energia sa se trezeasca si sa se exprime prin intermediul pelvisului tau si al intregului corp, mai ales daca nu iti doresti sa dansezi. Chiar daca mintea incepe sa-ti rataceasca si trupul tau se inchide, continua sa dansezi in interior, lasand energia muzicii sa te deschida si mai mult. Abandoneaza-te in fata fortei divine care curge prin tine si exprima-ti plenar inima prin intermediul intregului corp.
Constientizeaza aspiratia profunda a inimii tale, lasa-ti muschii sa se relaxeze si lasa-te condusa in pasi de dans ca si cum ai fi cuprinsa si deschisa de fluxul plenar al iubirii. Inspira si expira iubirea direct la nivelul inimii. Simte inimile prietenilor, ale copiilor tai, ale tuturor oamenilor; inspira-le si expira-le iubirea la nivelul inimii tale, continuand sa dansezi cu viata insasi.
Respira la unison cu toate fiintele si transforma aceasta practica intr-un dans. Simultan, ingaduie sentimentelor tale sa se manifeste deschis prin fiecare celula a trupului tau, sa planga, sa tipe, sa ofteze, sa respire si sa danseze cu iubirea pe care o simti.
Iubirea nu este ceva ce poate aparea sau nu. Ea reprezinta o constanta in a fi, o practica neintrerupta si un angajament de a-ti simti si de a-ti iubi propriile ziduri de aparare, de a te relaxa cu umor si de a te abandona complet, daramandu-ti zidurile de aparare inmuiate de iubire, care in caz contrar ti-ar reprima energia si ar deveni o inchisoare in jurul inimii tale.
Daca simti ca te cuprinde frica, iubeste-ti zidurile de protectie si manifesta deschis aspiratia cea mai profunda a inimii tale in fata barbatului tau. Daca iti doresti un barbat al carui tren sa te duca acolo unde doresti sa ajungi – si chiar mai departe – inspira-i directia prin profunzimea iubirii tale si ajuta-l sa si-o acordeze tinand cont de intuitiile inimii tale si de manifestarea plenara a energiei spontane a iubirii tale.
Daca trenul lui se indreapta catre o directie gresita, nu lasa mania sa te cuprinda, ghearele sa-ti creasca si furia ta spontana si necontrolabila sa danseze liber prin inima ta deschisa si prin trupul tau.
Nu uita ca tu atragi intotdeauna acel gen de barbat care isi poate mentine integritatea direct proportional cu dansul tau liber, care nu tine cont de zidurile tale de autoaparare si de frustrarile tale. Acest lucru nu este deloc usor, pentru nici unul din voi.
Pentru tine, este mai usor sa renunti la incercarea de a-ti schimba barbatul, sa inveti sa te iubesti singura, asa cum esti, si sa accepti sa tolerezi in casa ta un mitocan. Pentru barbatul tau, este mai usor sa se masturbeze in baie sau sa isi gaseasca o amanta decat sa te iubeasca cu gingasie si perseverenta, constient ca devotiunea si abandonarea ta il atrag mai mult decat sanii si fesele tale.
Daca nu va daruiti reciproc, in totalitate, el prezenta inimii sale si tu iubirea inimii tale, chiar daca uneori o faceti mai aprig si alteori cu mai multa blandete, - fie trenul lui va deraia, caci nu va mai fi sustinut de energia ta, fie tu te vei multumi sa te iubesti singura, lasandu-l pe el sa se descurce cum va putea. In final, el va esua in superficialitate, iar inima ta neimplinita va cadea in capcana depresiei. Amandoi va indepartati de iubire si va rataciti.
Daca iti doresti o relatie care sa reflecte principiul sacru al iubirii, atunci constientizeaza-ti in fiecare clipa aspiratia cea mai profunda a inimii tale. Nu te lasa deviata de dorintele tale inferioare, daca nu doresti sa atragi catre tine un barbat la fel de deviat.
Un barbat pe care l-ai ales tinand cont de dorintele tale inferioare iti poate asigura securitatea, o familie si cateva vacante de vis, dar nu va sti niciodata cum sa traiasca alaturi de tine o viata la unison cu iubirea divina.
Daca te vei limita sa iti constientizezi si sa manifesti numai dorintele tale inferioare, vei atrage catre tine un barbat care nu-ti va putea oferi niciodata ceea ce inima ta isi doreste mai presus de orice.
Daca iti doresti un barbat care sa iti poata oferi intreaga lui constiinta, creand impreuna cu tine o relatie sacra – eventual oferindu-ti chiar si securitatea, familia si vacantele de vis pe care ti le doresti –, atunci constientizeaza-ti, ai incredere si manifesta dorinta cea mai profunda a inimii tale.
In acest fel, rezonanta divina a iubirii tale si intelepciunea ta profunda vor avea grija sa atraga catre tine un barbat pe care sa il pretuiesti cu adevarat si pe care sa il inspiri. In final, relatia voastra va reflecta lumina si intelepciunea sacra a inimii tale.
Extras din lucrarea "Draga mea iubita" de David Deida,
Editura Kamala http://editura.kamala.ro
duminică, 21 octombrie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




