sâmbătă, 17 iunie 2023

Adyashanti - Trezirea și renunțarea la ego (Awakening and The Letting Go)


Conștiința este goală pentru că nu există conținut. Conștiința nu e ceva ce poți să apuci. Toată lumea din sală chiar acum, e doar Conștiință ce se întâmplă. Ea e cea care se uită la mine și ascultă și simte. Ea e cea care face posibilă să fie cunoscută această întreagă experiență, ea este, e Conștiința. 
Așadar pentru toată lumea..., Conștiința ESTE acolo. Și totuși deși este acolo, este așa de intimă cu tine că nu o poți apuca, nu-i așa? O poți găsi. Conștiința doar ESTE, este non-localizată. Nu este localizată undeva, ea doar ESTE. De aceea spunem că ea este goală, nu e nimic de care să apuci, nu-i nimic la care să renunți; nu este într-un loc față de alt loc unde nu-i, înăuntrul inimii tale, sau înăuntrul capului tău, sau în spatele capului ori sub tălpi. Conștiința ESTE, este Universală. Și simțiți cum nu există o formă a ei, este goală. Natura sa este vacuitatea. 

Natura sa/ Natura ta este, de asemenea, conștientă de Sine. Cred că în budismul tibetan se (spune) Conștiința este conștientă sau există o calitate a lucidității, ceea ce înseamnă că Conștiința este conștientă de Sine; știe că este. Este inteligentă, cu alte cuvinte. Există calități care sunt atât de familiare. Adică, sunt atât de familiare încât nu sunt observate. Atât de familiare încât nu sunt observate.
Faptul că Conștiința poate fi Conștientă de Sine este UIMITOR. Nimic altceva nu poate face asta. Doar Conștiința este Conștientă de Sine. Doar Conștiința ESTE conștientă. Nimic altceva nu este Conștient în afară de Conștiință. Și fără Conștiință, nimic altceva nu ESTE. Așadar, Conștiința este goală, este lucidă și are, de asemenea, un imens sentiment de Iubire, compasiune; un sentiment de bunătate, bunăstare. De aceea, atunci când intrați în starea voastră Adevărată de Conștiință (sau Spirit, un alt cuvânt pentru Conștiință), există un sentiment de bunăstare, un mare sentiment de "Totul este bine". Există un sentiment chiar că totul este perfect, chiar dacă se întâmplă atât de multe dezastre. Există un sentiment de bine, de bunăstare. Nu doar pentru sine, ci o bunăstare care se revarsă. Este bunătatea voastră înnăscută. Este natura voastră..., de o bunătate sau o bunăstare care se revarsă. Asta este compasiunea, asta este Iubirea. Este conectarea cu bunăstarea propriei voastre naturi, o bunăstare care se revarsă, care dă pe afară. Asta este compasiunea, asta este Iubirea. 

Așadar, a vă recunoaște natura ca fiind Conștiință este de fapt cel mai simplu lucru. Ceea ce înseamnă că poate fi sau nu ușor. Înseamnă doar "simplu". Depinde cât de simplu ești. Cât de dispus să fii simplu. De a fi (din punct de vedere egoic) lipsit de sine. De a renunța la tendința eului egoic de a face ceea ce face. Toată lumea știe ce face eul egoic..., 'să facă ceea ce face'. Și chiar și atunci când v-ați trezit, va exista în continuare o oportunitate din ce în ce mai profundă și mai profundă de a renunța la sinele (egoic) care face ceea ce face. Aceasta este călătoria. Îți dai seama de Adevărata ta Natură, dar realizarea efectivă a Adevăratei tale Naturi înseamnă să pui piciorul în prag. Aceia dintre voi care au realizat Conștiința Însăși ca fiind Adevărata voastră Natură, știți despre ce vorbesc. 

Doar pentru că realizați că voi înșivă sunteți Conștiință nu înseamnă că ego-ul iese imediat din incintă. S-ar putea să fie rănit de moarte, știți? Este diferit pentru diferiți oameni în această privință; pentru unii oameni este mult mai rănit mortal decât pentru alții. Pentru unii oameni, ei au o mică trezire și se pare că ego-ul lor are doar un fel de zgârietură, așa că se întinde și apucă din nou centrul scenei și împinge totul la colț. Iar pentru unii oameni, abia dacă mai stă în picioare. Dar renunțarea la acel eu egoic..., învinuirile, judecățile, opiniile..., toate acestea sunt lucruri legate de eul egoic. Nu există să fii Iluminat și Liber și să ajungi să te agăți de toate acele lucruri. Pur și simplu nu funcționează așa. 

O puteți gusta. Poți fi un prostănac total și să ai parte de o degustare a trezirii. Un idiot se poate trezi la "Oh, îmi văd adevărata natură!". Nu e nevoie de nimic. Acesta este lucrul frumos când primești o bună sclipire experiențială a Adevăratei tale naturi..., lucrul frumos este că nu este nevoie de nimic. Absolut nimic. În afară de a nu te mai strădui atât de mult. Să nu mai cauți pentru o clipă, să lași să se întâmple. 

Dar pentru a FI de fapt în acea stare de trezire, pentru a fi de fapt acolo, pentru a funcționa acolo și a te mișca acolo..., mă gândesc întotdeauna la Iluminare sau Trezire ca la un fel de vânzători enervanți din ușă în ușă. Tu începi discuția, nu-i așa? Te angajezi doar la cel mai mic nivel, și asta e tot ce au vrut; piciorul alunecă în ușă și e greu să scoți naibii piciorul înapoi din ușă, știi? [Râde] Spiritualitatea este cam așa. Adevărul își cam strecoară piciorul înăuntru, nu-i așa? și e ca și cum "Oh, da, da. Trezirea nu costă nimic. Doar întoarce-te, privește-te pe tine însuți ca fiind Conștiința Însăși. Este ușor. Este o schimbare totală de identitate. Vei realiza că ești liber, că ai fost întotdeauna liber, ceea ce a realizat Buddha, ceea ce a realizat Iisus..., vei realiza cu siguranță! Este ușor! Și apoi realizezi asta, și îți dai seama că totul este adevărat. 

Și atunci ai acest picior mare în ușă. Și nu se mai scoate. 'Ei bine, acum că ți-ai dat seama de asta. Foarte, foarte bine. Acum știi, toate chestiile alea mici cu ego-ul? Astea trebuie să dispară'. Încearcă oricât de mult ai încerca, pur și simplu nu poți împinge acel picior înapoi afară. Ceea ce este de bun augur, ceea ce este minunat, pentru că, cel puțin atunci, nu mai există nicio îndoială. Nu există nicio îndoială. Când renunți la sinele egoic, atunci nu mai există nicio îndoială. Ceea ce există, ceea ce există ESTE, este ceea ce Ești. Iar ceea ce Ești este cam cel mai minunat loc în care ai putea cădea din nou.
Așa că, cel puțin, știi asta. Știi că atunci când renunți la eul egoic ceea ce primești în schimb este întregul Univers. Primești în schimb întreaga Existență. 

Din discuția de pe Youtube: Înțelepciunea de a nu face nimic - Adyashanti
_______________________________

Awareness is empty because there’s no content. Awareness is not something you can grab hold of. Everybody in this room right now, there is Awareness happening. That’s what’s looking at me and listening and feeling. That’s what makes cognizing this whole experience possible, is there is Awareness. So for everybody …, Awareness IS there. And yet, even though it’s there, it’s so intimate to you, you can’t grasp it, can you? You can find it. Awareness just IS, it’s non-local. It’s not localized somewhere, it just IS.
This is why we say Awareness is empty, there is nothing to grab hold of, there is nothing to let go; it’s not in one location as opposed to another location, inside your heart, or inside your head, or behind your head or under your feet. Awareness IS, it’s Universal. And sense there’s no form to it, it’s empty. Its nature is emptiness. 

Its nature/ Your nature is also Self-Aware. I think in Tibetan Buddhism they (say) Awareness is cognizant or there’s a quality of lucidity, which means that Awareness is Self-Aware; It knows that It Is. It’s Intelligent, in other words. Their qualities are qualities which are so familiar. I mean, they’re so familiar that they’re not noticed. So familiar that they’re not noticed.
The fact that Awareness can be Self-Aware is AMAZING. Nothing else can do that. Only Awareness is Aware of Itself. Only Awareness IS aware. Nothing else is Aware but Awareness. And without Awareness, nothing else IS. So Awareness is empty, it’s lucid and it also has a tremendous sense of Love, compassion; a sense of goodness, well-being. That’s why when you come into your True state as Awareness (or Spirit, another word for Awareness), there is sense of well-being, a great sense of ‘All Is Well’. There’s a sense even that all is perfect, even though there’s so many disasters happening. There’s a sense of wellness, well-being. Not only for oneself, but a well-being that spills over. It’s your innate goodness. It’s your nature…, of a goodness or a wellbeing that spills over. That’s what compassion is, that’s what Love is. It’s connecting with the well-being of your own nature, a well-being that is up-welling, that spills over. That’s what compassion is, that’s what Love is. 

So to recognize your nature as Awareness is actually the simplest thing. Which means it may or may not be easy. It just means ‘simple’. Depends how simple you are. How willing to be simple. To be (self-egoically speaking) self-less. To let go of the tendency of the egoic self to do what it does. Everybody knows what their egoic self does…, ‘to do what it does’. And even when you’ve awakened there’s still going to be a deeper and deeper and deeper opportunity to let go of the (egoic) self-doing what it does. That’s the journey. You realize your True Nature, but actually realizing your True Nature is getting your foot in the door. Those of you who have realized Awareness Itself as your True Nature, you know what I’m talking about. 

Just because you realize yourself as Awareness doesn’t mean that the ego immediately exits the premises. It may be mortally wounded, you know? It’s different for people in that regard; for some people it’s much more mortally wounded than others. For some people, they have a little awakening and it seems that their ego is just sort of nicked, so it reaches up and grabs center stage again and pushes everything off to the corner. And for some people, it’s barely standing anymore. But letting go of that egoic-self…, the blames, the judgements, the opinions.., that’s all egoic-self stuff. There’s no such thing as being Enlightened and Free, and getting to hold on to all that stuff. It just doesn’t work that way. 

You can get a taste. You can be a total bozo and get a taste of awakening. A ding-dong can wake up to ‘OH, I see my true nature!’ Nothing’s required. That’s the nice thing about getting a good experiential glimpse of your True Nature…, the nice thing is that nothing is required. Absolutely nothing. Except to stop trying so hard. Stop seeking for a moment, let it happen. 

But to actually BE in that awake state, to actually Be there, to function there, and move there…, I always think of Enlightenment or Awakening as sort of one of those annoying door-to-door salesmen. You begin the discussion, right? You just engage on the smallest level, and that’s all they wanted; the foot slips in the door and it’s hard to get the damn foot back out of the door, you know? [Laughs] Spirituality is kind of like that. The truth kind of slips its foot in, right?, and it’s like ‘Oh, yes, yes. Awakening costs nothing. Just turn around, look at yourself as Awareness Itself. It’s easy. It’s a total shift of identity. You’ll realize you’re free, you always were free, what Buddha realized, what Jesus realized.., you’ll realize for sure! It’s easy!’ And then you do, and you realize it’s all true. 

And then you’ve got this big foot in your door. And it’s not pulling out. ‘Well, now that you’ve realized that. Very very good. Now you know, all that little ego stuff? That’s got to go’. Try as you will, you just can’t push that foot back out. Which is fortunate, which is wonderful, because at least then, theirs is no question. There is no doubt. When you let go of the egoic self, there is no doubt then. What there Is, What there IS, is what You Are. And what You Are is about the most wonderful place you could fall back into.
So, at least, you know that. You know that when you let go of the egoic self what you’re getting in exchange is the whole Universe. You’re getting all of Existence in exchange.

From Youtube talk: Wisdom of Do Nothing- Adyashanti

https://www.youtube.com/watch?v=ELTiD7L_nU8

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu